1878

Evenimente • Nașteri • Decese

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial

1878 (MDCCCLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Evenimente

9 ianuarie: Umberto I devine rege al Italiei (până în anul 1900).
11 ianuarie: Guvernul român începe demersurile diplomatice cu Rusia pentru păstrarea sudului Basarabiei.
12 ianuarie: Trupele române cuceresc Smârdanul capturând 4 obuziere Krupp.
19 ianuarie: A fost încheiat armistițiul în războiul ruso-româno-turc.

2 februarie: Grecia declară război Turciei.
12 februarie: Trupele române intră în Vidin.
15 februarie: Opoziția îi cere domnitorului Carol I să abdice decât să cedeze o parte din teritoriul țării.
20 februarie: Papa Leon al XIII-lea își începe pontificatul.

3 martie: La San Stefano, Rusia și Turcia au încheiat Tratatul de pace prin care se recunoaște independența României, dar îi sunt luate 3 județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), primind în schimb Dobrogea, fără gurile Dunării (care au revenit Rusiei).
3 martie: Este stabilită Ziua Națională a Bulgariei.

21 mai: În Germania se produce un atentat împotriva împăratului Wilhelm I, care este rănit la obraz, brațe, cap și spate.
25 mai: Clubul de fotbal Manchester United este fondat.

1 iunie: Apar primii bani românești de hârtie.
13 iunie-13 iulie: Congresul de la Berlin. Întâlnire diplomatică a marilor puteri europene, în cadrul căreia Tratatul de la Berlin a înlocuit Tratatul de la San Stefano.
19 iunie: La Congresul de la Berlin, este primită și delegația României. Deși cobeligerantă, României nu i se recunoaște acest drept. În urma discuțiilor rămân valabile în general aceleași clauze ale Tratatului de la San Stefano, cu mențiunea că România primește și gurile Dunării.

1 iulie: Tratatul de la Berlin. Tratatul de la Berlin a fost tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877–1878. A fost recunoscută independența României, creându-se, astfel, premisele pentru Unirea din 1918.
2 iulie: Mihail Kogălniceanu propune domnitorului Carol I să schimbe denumirea țării, eventual în Mare Ducat, iar principelui să i se acore titlul de Alteță Regală.
4 iulie: Prim-ministrul I.C. Brătianu are un grav accident după ce trăsura în care se afla se răstoarnă.

11 septembrie: Agenției diplomatice române de la Viena îi este recunoscut statutul de ambasadă (prima ambasadă română din străinătate).
30 septembrie: În urma unor dezbateri aprinse, cu 83 voturi pentru și 27 împotrivă, Camera a adoptat hotărârile Congresului de la Berlin.

1 octombrie: Are loc cedarea Basarabiei.
8 octombrie: Bucureștiul primește cu onoruri, printr-o paradă militară, Armata Română trecând pe Calea Victoriei (Podul Mogoșoaiei), declarând sfârșitul Războiului de Independență.

1878-1880. Al Doilea Război Anglo-Afgan, dintr-o serie de trei confruntări armate.

Auguste Renoir pictează Doamna Charpentier și copiii săi.
Ion Creangă publică Ivan Turbincă și Povestea unui om leneș.
Hector Malot publică Singur pe lume.
Jan Matejko pictează Bătălia de la Grunwald.
Lev Tolstoi publică Anna Karenina.
Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră.
Thomas Alva Edison perfecționează telefonul lui Bell (amplificând vocea cu ajutorul curenților de inducție) și, folosind microfonul inventat de Emile Berliner, brevetează telefonul cu bobină de inducție și microfon cu cărbune, căruia îi adaugă apoi soneria electrică de apel.