Share to: share facebook share twitter share wa share telegram print page

Alexandru Ciura

Alexandru Ciura

Portretul lui Alexandru Ciura publicat în revista „Cosinzeana“ nr. 4, din 1 decembrie 1911
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Abrud, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (59 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cluj, România[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria
 România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațieredactor de gazetă[*]
Preot greco-catolic[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba maghiară Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta ()
PatronajLuceafărul  Modificați la Wikidata
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Alexandru Ciura (n. , Abrud, Austro-Ungaria – d. , Cluj, România) a fost un preot, prozator și publicist român.

Biografie

S-a născut într-o familie de preoți din Țara Moților. Bunicul său, Iosif Ciura, a fost paroh greco-catolic la Bucium-Șasa. Alexandru Ciura a urmat studiile la Gimnaziile din Blaj și Sibiu (1886-1894), Facultatea de Teologie (1894-1898), apoi cea de Litere din Budapesta, cu specializare în română și elenă (1899-1902). A devenit suplinitor al Catedrei de Morală de la Seminarul din Blaj (1898-1899), profesor de română la Gimnaziul din Blaj (1902-1919), profesor de română și director al Liceului „George Barițiu” din Cluj (1919-1936).

A fost unul din întemeietorii și primii redactori ai revistei „Luceafărul” de la Budapesta, în 1902, iar din 1906 la Sibiu, alături de Octavian Goga, A. P. Bănuț și Octavian Tăslăuanu, în care a publicat numeroase schițe, nuvele, recenzii etc. După 1902 a lucrat în redacția foii „Unirea” de la Blaj, fiind colaborator la principalele periodice transilvănene din vremea sa, autor de volume cu schițe, nuvele, traduceri.

S-a numărat printre delegații la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a decis unirea Transilvaniei cu România în 1918.

A fost căsătorit cu Leontina Lucaciu, nepoata lui Vasile Lucaciu.

Opera

Lucrări beletristice

  • Visuri trecute, schițe, Blaj, 1903
  • Icoane, Budapesta, 1906
  • Amintiri. Schițe și nuvele, Orăștie, 1912
  • Foiletoane (1907-1910), Beiuș, 1912
  • Scrisoare în cealaltă lume. Schițe de război, București, 1914 (ed. a II-a, Arad, 1917)
  • În război. Schițe, Blaj, 1915
  • Frații. Povestiri din război, Arad, 1916
  • Copiii în război. Schițe din zilele de acum, Blaj, 1918 (în colaborare)
  • Iscariot. Schițe, Arad, 1925 (Biblioteca „Semănătorul”)

Alte lucrări

  • Eminescu și Coșbuc. Note comparative, Blaj, 1903
  • Educația vechilor elini, Blaj, 1906
  • Biografia părintelui Vasile Lucaciu, Sibiu, 1928
  • Povestire pe scurt a vieții lui Avram Iancu, Cluj, f.a.
  • Viața lui Isus scrisă pentru copii, Beiuș, 1931

Reeditări

  • Scrieri alese (Schițe, amintiri și foiletoane), ediție îngrijită de Aurel Millea. Prefață de Mircea Zaciu, București, 1966

Traduceri

  • Al. Dumas (tatăl), Din zilele lui Nero, Blaj, 1907
  • Ștefan Lazăr, Floarea Betuliei, roman, Orăștie, 1913

Note

Bibliografie

Wikisursă
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Alexandru Ciura
Kembali kehalaman sebelumnya