Azitromicina( 9-deoxi-9a-aza-9a-metil-9a- homoeritromicina A)este un derivat de eritromicină în care un atom de N substituit este inclus într-un sistem lactonic la nivelul C15
Azitromicina este un antibiotic din clasa macrolidelor, fiind utilizat în tratamentul unor infecțiibacteriene.[8][9] Printre acestea se numără: otite, pneumonie și infecții la nivel gastrointestinal.[8] Căile de administrare disponibile sunt orală, intravenoasă și oftalmică.[8]
Azitromicina prezintă biodisponibilitate orală medie, scazută în prezența alimentelor. Se acumulează în țesuturi și se eliberează lent, având un T1/2 tisular de 60 de ore. Realizează concentrații mari în spută, plămâni, amigdale, sinusuri, stomac, organe genitale feminine și prostată. Se acumulează în hematii si macrofage.
Farmacodinamie
Se leagă, ca și eritromicina, de subunitatea 50S a ribozomului, împiedicând astfel dezvoltarea bacteriană. La concentrații terapeutice obișnuite, efectul este bacteriostatic, iar la concentrații mari este bactericid.
Spectru de acțiune cuprinde:
Mycobacterium avium - pentru prevenirea MAC (Mycobacterium avis complex) la bolnavii cu HIV
Farmacotoxicologie
Poate determina tulburări gastrointestinale minore. Rar produce icter colestatic, creșterea transaminazelor, cefalee, amețeli.
Poate interacționa cu unele medicamente (warfarină, teofilină sau midazolam) cărora le crește concentrația plasmatică.
Farmacografie
Adulți, oral, 500mg/zi prima doză, apoi 250mg/zi 4 zile, sau 500mg/zi, timp de 3 zile. În uretrită cu Chlamidia și infecții cu transmitere sexuală, se administrează o doză unică de 1g.
^Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019. Geneva: World Health Organization. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)