Biserica „Învierea Domnului” din Suceava, cunoscută și sub denumirile de Biserica Văscresenia sau Biserica Elena Doamna, este o biserică ortodoxă construită în anul 1551 în municipiul Suceava. Ea se află situată în centrul orașului, pe Bulevardul Ana Ipătescu nr. 14.

Biserica „Învierea Domnului” din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-A-05472. ^[1]

Cercetările arheologice efectuate la acest monument în anul 1983 au relevat existența a numeroase construcții fie din lemn, fie din cărămidă, care se succed fără întrerupere pe aceeași suprafață într-un interval de timp cuprins între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și mijlocul secolului al XVI-lea. ^[2] Au existat două biserici succesive cu soclul de piatră de carieră, legată cu un mortar friabil și cu elevația din lemn. Ambele biserici de lemn au fost mistuite de un incendiu. Au fost găsite morminte ce datează din perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea.

După arderea celor două edificii din lemn, la începutul secolului al XV-lea a fost construită o biserică din piatră, de formă dreptunghiulară și cu o absidă poligonală decroșată. Pe traseul exterior al acesteia a fost construită biserica actuală.

Biserica Învierea Domnului din Suceava a fost construită în anul 1551, fiind ctitorită de către Doamna Elena Rareș, soția voievodului Petru Rareș. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: "Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acest lăcaș sfânt închinat Învierii Domnului a fost început și terminat de Elena, Doamna lui Petru Voievod, fiica țarului Ioan Despotul, pentru mântuirea sufletului Domnului ei Petru Voievod și pentru sine, în anul 7059 (=1551) luna ianuarie, 15 zile".

După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, Biserica "Învierea Domnului" a fost cedată în 1780 de către împăratul Iosif al II-lea comunității romano-catolice din Suceava ca urmare a cererii repetate a credincioșilor catolici de a li se pune la dispoziție o biserică în care să se poată ruga. Începând din anul 1782, biserica a fost amenajată pentru trebuințele cultului catolic. Astfel s-au efectuat următoarele modificări: ^[3]

• pe latura nordică a altarului a fost adăugată o sacristie - încăpere specială pentru păstrarea obiectelor de cult, caracteristică bisericilor catolice;
• în pronaos s-a construit un cafas larg sprijinit pe coloane pentru adăpostirea orgii;
• s-au lărgit și înălțat în mod considerabil ferestrele de la altar și cele de la naos, îndepărtându-se fostele cadre de piatră sculptată;
• s-a redus numărul celor patru ferestre din pronaos la câte una pe fiecare perete, celelalte două fiind acoperite cu tencuială;
• deasupra Sfintei Mese din altar s-a construit un baldachin pe patru coloane;
• portalul de la intrare cu linii gotice în arc frânt a fost înlocuit cu o ușă simplă, în cadre dreptunghiulare;
• a fost demolat peretele despărțitor dintre pronaos și naos.

Credincioșii romano-catolici și-au construit o biserică proprie în anii 1836-1837, Biserica Învierea Domnului trecând în folosința comunității greco-catolice rutene din orașul Suceava. ^[4] Cu toate modificările făcute bisericii, catolicii nu au dat jos pisania originară care atesta că acest lăcaș de cult a fost ortodox.

În anul 1923 Consistoriul Arhiepiscopiei Cernăuților a solicitat Ministerului Cultelor și Artelor retrocedarea Bisericii Învierea Domnului din Suceava către cultul ortodox. A existat și o solicitare din partea preotului militar al Batalionului 12 Vânători de Munte care, la sfârșitul anului 1925 înainta un raport către Episcopul General de brigadă Dr. Ioan Stroia, Episcopul Armatei pantru ca acesta să intervină către ''locul în drept'' pentru ca acestă biserică să fie folosită la oficierea serviciilor religioase pentru militari, acțiune rămasă însă fără rezultat. Printr-o scrisoare din 19 mai 1936, în urma intervenției mitropolitului Bucovinei Visarion Puiu, Ministerul Cultelor a luat această biserică din folosința comunității greco-catolice rutene și a trecut-o în proprietatea Mitropoliei Bucovinei, neoferind ucrainenilor un fel de despăgubire. Episcopul greco-catolic Alexandru Rusu al Maramureșului, care-i păstorea și pe greco-catolicii ruteni, a protestat în Senatul României împotriva acestei măsuri, ceea ce a generat o discuție aprinsă, la care a luat parte și istoricul Nicolae Iorga.^[5] Greco-catolicii ruteni au introdus acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel din Cernăuți pentru anularea acestei hotărâri, dar aceasta a fost respinsă ca urmare a pledoariei prof. dr. Gheorghe Alexianu, consilier juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Astfel, biserica a revenit cultului ortodox, pe seama căruia a fost construit inițial și de la care fusese luată cu forța de administrația austriacă.^[4]

Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial Biserica "Învierea Domnului" din Suceava a fost capelă a Garnizoanei Militare Suceava. Apoi a fost capelă a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cernăuți-Suceava (1945-1948) și capelă pentru practica liturgică a Școlii de Cântăreți Bisericești (1948-1952), depinzând administrativ de Parohia "Sf. Dumitru", și în cele din urmă biserică misionară dependentă de Mitropolia din Iași (1951-1956). Începând din anul 1957 ea a devenit biserică parohială.

În 1957 au fost efectuate o serie de restaurări, cu această ocazie fiind demolată sacristia construită de catolici. Lucrările de restaurare și conservare din anii 1982-1989 au avut ca scop readucerea bisericii la forma inițială, fiind demolat un fronton în stil baroc amplasat pe acoperișul bisericii, deasupra intrării. Lipsită de pictură până atunci, biserica a fost pictată de prof. univ. Ion Grigore. S-au mai realizat o icoană în mozaic a hramului, amplasată deasupra ușii de la intrare (autor fiind pictorul Gheorghe Răducanu), vitralii (executate de pictorul bucovinean Dan Broscăuțeanu), un iconostas și un nou mobilier de stejar (confecționate de sculptorul Petru Ungureanu). Odată terminate lucrările de restaurare, biserica a fost resfințită la 8 octombrie 1989 de către episcopul Pimen Zainea, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

După Revoluția din decembrie 1989 au fost amplasate în curtea bisericii o capelă lumânărar și o troiță din lemn de stejar sculptat în cinstea eroilor martiri, în fața căreia se oficiază slujbe de pomenire la 22 decembrie a fiecărui an. În anul 2000 s-a restaurat clopotnița de tip zvoniță și în vara aceluiași an au fost aduse aici din insula Creta părticele din moaștele a 99 sfinți cuvioși, care se păstrează în pronaosul bisericii. În cursul anului 2002 s-au început lucrările de pictare a tuturor ocnițelor de la exteriorul bisericii de către prof. univ. Ion Grigore.

Deși a suferit de-a lungul timpului mai multe modificări, Biserica "Învierea Domnului" a păstrat totuși planul inițial intact, încadrându-se tipului de biserică de târg (copiind aproape exact planul bisericii lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț). ^[6]

Biserica este construită din piatră brută, cioplită la soclu, colțuri și contraforturi. Pe lângă aceasta, în anumite locuri s-a folosit și cărămidă (la picioarele arcadelor, la firidele alungite și la ocnițe). Biserica are dimensiuni relativ reduse: 21,40 m lungime și 5,80 m lățime - în interior, 24,40 m lungime și 8,50 m lățime - în exterior și o înălțime de 16 metri.

În dreptul naosului, absidele laterale au fost înlocuite prin rezalite vizibile la exterior (îngroșare a zidurilor), sprijinite de contraforturi ^[7] cu copertine cu profile obișnuite. Pe absida altarului se află nouă firide alungite, iar sub fereastra altarului, în ax, se află un picior de contrafort.

Biserica este înconjurată sub acoperiș de un brâu din două rânduri de ocnițe, revenind câte trei ocnițe mici la două ocnițe mari. Intrarea în biserică se face printr-o singură ușă situată în partea de apus încadrată într-un chenar de factură gotică.

Biserica nu are pridvor. Pronaosul este împărțit printr-un arc dublu cu pilaștri și console mai pronunțate. Are două ferestre în stil gotic pe peretele nordică și pe cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid.

În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din patru stâlpi de zid între care atârnă trei clopote mici. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești și Biserica Învierea Domnului din Suceava. ^[8]

Biserica a fost înzestrată cu numeroase odoare bisericești, dintre care mai există doar o Evanghelie în limba slavonă tipărită la Liov în 1644 și păstrată la Biserica "Sf. Dumitru" din Suceava.

• I. Constantinescu - "România de la A la Z. Dicționar turistic" (Ed. Stadion, București, 1970), p. 353
• Dimitrie Dan - "Biserica doamnei Elena Rareș din Suceava", în "Junimea literară", 1924, p. 273-274.
• E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - "Ghid de oraș. Suceava" (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 80-81
• Mihai Iacobescu (coord.) - "Suceava. Ghid turistic al județului" (Ed. Sport-Turism, București, 1979), p. 87
• Pr. Dumitru Irimia – “Monografia Bisericii Învierea Domnului din Suceava” (Ed. Ilex, București, 2008)
• Prof. dr. Dumitru Vitcu - "Biserica Învierea Domnului din Suceava", în vol. Mitropolia Moldovei și Sucevei - "Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974), p. 217-218.
• Pr. prof. Ioan Zugrav - "Biserica Sfînta Înviere din Suceava", în "Mitropolia Moldovei și Sucevei", anul XXXVIII (1962), nr. 3-4, p. 209-212.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica Învierea Domnului din Suceava

• Biserica Învierea Domnului din Suceava pe DescoperaRomania.eu Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.
• Biserica „Sfânta Înviere” din Suceava, o ctitorie de preț a Elenei Doamna^{[nefuncțională]}, 7 aprilie 2008, Diac. Vasile Demciuc, Ziarul Lumina

v • d • m Municipiul Suceava Cartiere Areni · Burdujeni · Centru · George Enescu · Hărbărie · Ițcani · Mărășești · Obcini · Zamca Clădiri istorice Cetatea de Scaun a Sucevei · Cetatea Șcheia · Curtea Domnească · Hanul Domnesc · Palatul Administrativ · Palatul de Justiție · Casa Națională · Colegiul Național „Ștefan cel Mare” · Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” · Muzeul Bucovinei/Muzeul de Istorie · Muzeul de Științele Naturii · Muzeul Satului Bucovinean · Gara Burdujeni · Gara Ițcani · Spitalul Vechi · Casa Polonă · Uzina de Apă · Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” · Direcția Silvică · Casa Memorială „Simion Florea Marian” · Casa „Ciprian Porumbescu” · Vama Burdujeni · Spitalul de Psihiatrie din Burdujeni · Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” · Școala Gimnazială nr. 6 Edificii religioase Catedrala Nașterea Domnului · Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou · Mănăstirea Zamca · Mănăstirea Teodoreni · Biserica Mirăuți · Biserica Sf. Dumitru · Biserica Învierea Domnului · Biserica Sf. Nicolae · Biserica Coconilor · Biserica Sf. Simion · Biserica Sf. Cruce · Capela Pruncul · Biserica Sf. Ioan Nepomuk · Biserica evanghelică · Biserica Adormirea Maicii Domnului · Biserica Sf. Elisabeta · Biserica Sf. Apostoli · Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil · Biserica Sf. Treime · Biserica Sf. Andrei · Biserica Sf. Mina · Biserica Nașterea Maicii Domnului–In Memoriam · Sinagoga Gah · Sinagoga din Ițcani Statui și monumente Listă de monumente din Suceava · Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare · Statuia lui Petru al II-lea Mușat · Statuia „Avânt” · Statuia „Aruncătorul de ciocan” · Statuia „Bucuria vieții” · Grupul statuar „Constructorul” · Grupul statuar „Familia Brâncoveanu” · Grupul statuar „Mama și școlarul” · Statuia Papei Ioan Paul al II-lea · Statuia „Bucovina înaripată” · Statuia „Pompierul” · Monumentul eroilor căzuți în anii 1916–1918 și 1941–1945 · Monumentul Unirii · Oul uriaș Spații verzi și piețe Parcul Șipote-Cetate · Parcul Profesor Ioan Nemeș · Parcul Drapelelor · Parcul Trandafirilor · Parcul Vladimir Florea · Parcul Universității · Parcul Simion Florea Marian · Parcul Gării Ițcani · Parcul de agrement Tătărași · Cimitirul Pacea · Piața 22 Decembrie Alte obiective Primăria · Casa de Cultură · Teatrul Municipal „Matei Vișniec” · Colegiul Național „Petru Rareș” · Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” · Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” · Universitatea „Ștefan cel Mare” · Planetariul · Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” · Policlinica Areni · Palatul de Finanțe · Hotelul Bucovina · Magazinul Bucovina · Stadionul Areni · Centrul Județean de Proiectare · Stațiunea de Cercetări Agricole · Gara Suceava Vest · Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava · Turnul de parașutism · Turnul IFA · Iulius Mall Suceava · Shopping City Suceava · Galleria Suceava Istoria Sucevei · Lista primarilor Sucevei · Franz Des Loges · Transportul public din Suceava · Categorie: Suceava