Share to: share facebook share twitter share wa share telegram print page

Capsaicină

Capsaicină
Identificare
SMILES
Număr CAS404-86-4
ChEMBLCHEMBL294199
PubChem CID1548943
Formulă chimicăC₁₈H₂₇NO₃[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară305,199 u.a.m.[1]  Modificați la Wikidata
Punct de topire63,5 °C  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ardei iute (Capsicum annuum) din care se obține capsaicina

Capsaicina este un alcaloid care se găsește în diferite specii de ardei iute (Capsicum annuum conține 0,02-0,03%) și imprimă gustul iute, arzător al ardeiului. Formula chimică este 8-metil-N-vanilil-6-nonenamida sau C18H27O3N. Este solubilă în alcool, în eter, în cloroform, în HCl concentrat; greu solubilă în apă, în eter de petrol. Capsaicina pură este un solid cristalin hidrofob, incolor, foarte înțepător (adică picant).[2] Este un iritant al epiteliului mamiferelor și produce o senzație de arsură în gură, care poate fi considerată ca un element gustativ picant. Plantele produc capsaicina pentru a descuraja consumul lor de către animale.[3] Cantitatea de capsaicină este măsurată în unități de măsură Scoville (SHU) care variază semnificativ între soiurile și speciile de Capsicum. Capsaicina pură este cotată ca având 16.000.000 SHU[4].

Evoluție

Genul Capsicum s-a separat de Solanaceae cu 19,6 milioane de ani în urmă, la 5,4 milioane de ani după apariția Solanaceaelor și este originar doar din America[5]. Ardeii iuți au început să evolueze rapid abia în ultimele 2 milioane de ani și s-au diferențiat în specii semnificativ diferite între ele. Această evoluție poate fi parțial atribuită capsaicinei. Capsaicina a evoluat în mod similar în toate speciile de ardei iute. Evoluția sa de-a lungul secolelor se datorează derivării genetice și selecției naturale din genul Capsicum. În ciuda faptului că ardeii iuți din genul Capsicum cresc în medii diverse, capsaicina are același rol defensiv și adaptativ împotriva infecțiilor cu ciuperci, insecte și mamifere granivore (mâncătoare de semințe).[6]

Istorie

Compusul a fost extras pentru prima dată în formă impură în 1816 de Christian Friedrich Bucholz (1770–1818).[7] [a] În 1873, farmacologul german Rudolf Buchheim[17][18][19] (1820–1879) și în 1878 medicul maghiar Endre Hőgyes[20][21] au declarat că „capsicolul” (capsaicina parțial purificată[22]) a provocat senzația de arsură la contactul cu membranele mucoase și a crescut secreția de acid gastric.

Mecanism

Capsaicina este un iritant chimic și o neurotoxină pentru mamifere, inclusiv pentru oameni, producând o senzație de arsură în orice țesut cu care intră în contact.[23] Senzațiile de arsură și durere asociate cu capsaicina rezultă din „defuncționalizarea” fibrelor nervoase nociceptoare prin provocarea unei reacții de hipersensibilitate topică la nivelul pielii.[24] Capsaicina este un agonist selectiv al receptorului pentru vaniloide 1 cu potențial de receptor tranzitoriu (TRPV1), care stimulează receptorul TRPV1 cutanat[24][25][26] , care se găsește în nociceptorii (receptori ai durerii) din piele. TRPV1 poate fi, de asemenea, stimulat cu căldură, protoni și abraziune fizică, permițînd cationilor să treacă prin membrana celulară atunci când este activat.[24] Ca urmare a activării TPRV1, neurnii sunt depolarizați și trimit impulsuri către creier.[24] Prin legarea de receptorii TRPV1, capsaicina produce senzații similare cu cele de căldură excesivă sau leziuni abrazive, cum ar fi încălzirea, furnicăturile, mâncărimea sau înțepăturile, explicând de ce capsaicina este descrisă ca iritant pentru piele și ochi sau prin ingestie.[24]

Clarificarea mecanismelor efectelor capsaicinei asupra nociceptorilor pielii a dus la acordarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2021, deoarece a condus la descoperirea receptorilor senzoriali ai pielii responsabili pentru detectarea temperaturii și atingerii și la identificarea genei unice care provoacă sensibilitatea la capsaicină.[27][28]

Efecte

Capsaicina este un iritant puternic și de aceea necesită ochelari de protecție corespunzători, aparate respiratorii și proceduri adecvate de manipulare a materialelor periculoase în laborator. Doza letală medie (LD50) la șoareci este 47,2 mg/kg.[29][30]

Capsaicina poate provoca arsuri sau dureri înțepătoare pe piele și, dacă este ingerată în cantități mari de către adulți sau în cantități mici de către copii, pot produce greață, vărsături, dureri abdominale și diaree arsătoare. În cazuri extreme poate duce la lezarea esofagului prin vomitare acută și chiar moarte. Expunerea ochilor la capsaicină produce lăcrimare intensă, durere, conjunctivită și blefarospasm.[31]

Ingestia de cantități mari de capsaicină poate fi mortală[32], în special la persoanele cu probleme cardiace.[33]. Chiar și persoanele tinere și sănătoase pot suferi infarct miocardic, cum a fost cazul unui tânăr de 25 de ani din Turcia, fără condiții pre-existente[34], care a ingerat capsule cu ardei cayennne pentru slăbire, deși nu există dovezi că acestea ar putea ajuta la slăbit.

Tratament după expunere

Tratamentul primar constă în îndepărtarea capsaicinei cât mai rapid. Apa simplă este ineficientă în eliminarea capsaicinei deoarece capsaicina este aproape insolubilă în apă.[29] Capsaicina este solubilă însă în alcool, care poate fi folosit pentru curățarea articolelor contaminate.[29]

Când capsaicina este ingerată, laptele rece poate fi o modalitate eficientă de a ameliora senzația de arsură cauzată de cazeinele din lapte, iar apa din lapte acționează ca un surfactant, permițând capsaicinei să formeze o emulsie cu aceasta.[35]

Utilizare

Plantele din genul Capsicum produc fructe care conțin capsaicină. Capsaicina nu se gaseste în semințe ci în țesutul care înconjoară semințele. Capsaicina și mai multe amide înrudite (capsaicinoide) sunt produse ca metaboliți secundari de ardei iute, ca descurajări împotriva anumitor mamifere și ciuperci.[36] Semințele plantelor Capsicum sunt dispersate predominant de păsări, care nu sunt afectate de capsaicină deorece canalul TRPV1 avian nu răspunde la capsaicină.

Veninul care conține vanilotoxină al unei anumite specii de tarantule (Psalmopoeus cambridgei) activează aceeași cale de durere ca cea activată de capsaicină, un exemplu de evoluție convergentă în apărarea anti-mamiferă atât a plantelor, cât și a animalelor.[37]

În medicină, folosite extern, tinctura alcoolică, loțiunea, plasturii cutanați sau crema de capsaicină sunt utilizate în tratamentul durerilor cronice (neuropatie diabetică, algii postzosteriene, alte nevralgii, dureri articulare, lumbago, hipersensibilitate vezicală) și a pruritului asociat cu unele dermatoze (prurit anal etc.) sau cu insuficiența renală terminală.[38][39] Capsaicina aplicată local conduce la o senzație de înțepături și eritem ca urmare a eliberării neuropeptidelor vasoactive. Suprastimularea receptorilor TRPV1 în fazele târzii de către capsaicină duce la desensibilizarea acestora și ei nu mai răspund la stimulii care provoacă durerea.[40] Aplicarea capsaicinei pe piele în doze moderate determină o senzație de căldură, iar în doze mari apare o senzație de arsură. Capsaicina brută este folosită pentru fabricarea vatei termogene.[41]

Capsacinoide

Capsaicina este cel mai abundent capsaicinoid găsit în genul Capsicum, dar există cel puțin alte zece variante de capsaicinoide.[42] Cele mai frecvente capsaicinoide în natură sunt capsaicina (69%), dihidrocapsaicina (22%), nordihidrocapsaicina (7%), homocapsaicina (1%) și homodihidrocapsaicina (1%).[43]

Capsaicina și dihidrocapsaicina (ambele 16 milioane SHU) sunt cele mai înțepătoare capsaicinoide. Nordihidrocapsaicina (9,1 milioane SHU), homocapsaicina și homodihidrocapsaicina (ambele 8,6 milioane SHU) sunt mai puțin mai fierbinți.[4]

Există șase capsaicinoizi naturali (tabelul de mai jos). Deși vanililamida acidului n-nonanoic (Nonivamidă, VNA, de asemenea PAVA) este produsă sintetic pentru majoritatea aplicațiilor, ea apare în mod natural la speciile Capsicum.[44]

Nume capsaicinoid Abreviere Cantitate relativă Scara Scoville Structura chimică
Capsaicina CPS 69% 16.000.000 Chemical structure of capsaicin
Dihidrocapsaicina DHC 22% 16.000.000 Chemical structure of dihydrocapsaicin
Nordihidrocapsaicina NDHC 7% 9.100.000 Chemical structure of nordihydrocapsaicin
Homocapsaicina HC 1% 8.600.000 Chemical structure of homocapsaicin
Homodihidrocapsaicina HDHC 1% 8.600.000 Chemical structure of homodihydrocapsaicin
Nonivamidă PAVA 9.200.000 Chemical structure of nonivamide

Vezi și

Referințe

  1. ^ a b c „Capsaicină”, Capsaicin (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ „Capsaicin”. PubChem, US National Library of Medicine. . Accesat în . 
  3. ^ Grigore Bălănescu, Dicționar de chimie, Editura Tehnică, București, 1964
  4. ^ a b Govindarajan VS, Sathyanarayana MN (1991).
  5. ^ Yang HJ, Chung KR, Kwon DY (). „DNA sequence analysis tells the truth of the origin, propagation, and evolution of chili (red pepper)”. Journal of Ethnic Foods (în engleză). 4 (3): 154–162. doi:10.1016/j.jef.2017.08.010 Accesibil gratuit. ISSN 2352-6181. 
  6. ^ Tewksbury JJ, Reagan KM, Machnicki NJ, Carlo TA, Haak DC, Peñaloza AL, Levey DJ (august 2008). „Evolutionary ecology of pungency in wild chilies”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 105 (33): 11808–11811. Bibcode:2008PNAS..10511808T. doi:10.1073/pnas.0802691105 Accesibil gratuit. PMC 2575311 Accesibil gratuit. PMID 18695236. 
  7. ^ „Chemische Untersuchung der trockenen reifen spanischen Pfeffers” [Chemical investigation of dry, ripe Spanish peppers]. Almanach oder Taschenbuch für Scheidekünstler und Apotheker [Almanac or Pocketbook for Analysts and Apothecaries]. 37. Weimar. . pp. 1–30. 
  8. ^ Într-o serie de articole științifice, J. C. Thresh a arătat cum a obținut capsaicină în formă aproape pură:
    • Thresh JC (). „Isolation of capsaicin”. The Pharmaceutical Journal and Transactions. 3rd Series. 6: 941–947. 
    • Thresh JC (). „Capsaicin, the active principle in Capsicum fruits”. The Pharmaceutical Journal and Transactions. 3rd Series. 7 (315): 21.  [Notă: Acest articol este sumarizat în: „Capsaicin, the active principle in Capsicum fruits”. The Analyst. 1 (8): 148–149. . Bibcode:1876Ana.....1..148.. doi:10.1039/an876010148b. 
    • Year Book of Pharmacy… (1876), pages 250 and 543;
    • Thresh JC (). „Note on Capsaicin”. Year Book of Pharmacy: 24–25. 
    • Thresh JC (). „Report on the active principle of Cayenne pepper”. Year Book of Pharmacy: 485–488. 
  9. ^ Necrologul lui J. C. Thresh: „John Clough Thresh, M.D., D.Sc., D.P.H”. British Medical Journal. 1 (3726): 1057–1058. iunie 1932. doi:10.1136/bmj.1.3726.1057-c. PMC 2521090 Accesibil gratuit. PMID 20776886. 
  10. ^ King J, Felter HW, Lloys JU (). A King's American Dispensatory. Eclectic Medical Publications. ISBN 1888483024. )
  11. ^ Micko K (). „Zur Kenntniss des Capsaïcins” [Ce cunoaștem despre capsaicină]. Zeitschrift für Untersuchung der Nahrungs- und Genussmittel (în germană). 1 (12): 818–829. doi:10.1007/bf02529190. 
  12. ^ Micko K (). „Über den wirksamen Bestandtheil des Cayennespfeffers” [Despre compusul activ al ardeiului Cayenne]. Zeitschrift für Untersuchung der Nahrungs- und Genussmittel (în germană). 2 (5): 411–412. doi:10.1007/bf02529197. 
  13. ^ Nelson EK (). „The constitution of capsaicin, the pungent principle of capsicum”. Journal of the American Chemical Society. 41 (7): 1115–1121. doi:10.1021/ja02228a011. 
  14. ^ Späth E, Darling SF (). „Synthese des Capsaicins”. Chem. Ber. 63B (3): 737–743. doi:10.1002/cber.19300630331. 
  15. ^ Kosuge S, Inagaki Y, Okumura H (). „Studies on the pungent principles of red pepper. Part VIII. On the chemical constitutions of the pungent principles”. Nippon Nogeikagaku Kaishi [Journal of the Agricultural Chemical Society of Japan ] (în japoneză). 35: 923–927. doi:10.1271/nogeikagaku1924.35.10_923 Accesibil gratuit. 
  16. ^ Kosuge S, Inagaki Y (). „Studies on the pungent principles of red pepper. Part XI. Determination and contents of the two pungent principles”. Nippon Nogeikagaku Kaishi [Journal of the Agricultural Chemical Society of Japan ] (în japoneză). 36: 251. doi:10.1271/nogeikagaku1924.36.251 Accesibil gratuit. 
  17. ^ „Über die 'scharfen' Stoffe” [Despre substanța "fierbinte"]. Archiv der Heilkunde. 14. . 
  18. ^ „Fructus Capsici”. Vierteljahresschrift für praktische Pharmazie (în germană). 4: 507ff. . 
  19. ^ „Fructus Capsici”. Proceedings of the American Pharmaceutical Association. 22: 106. . 
  20. ^ „Adatok a Capsicum annuum (paprika) alkatrészeinek élettani hatásához” [Date despre efectele fiziologice ale ardeiului (Capsicum annuum)]. Orvos-természettudumányi társulatot Értesítője (în maghiară). . 
  21. ^ „Mittheilungen aus dem Institute für allgemeine Pathologie und Pharmakologie an der Universität zu Klausenburg”. Archiv für experimentelle Pathologie und Pharmakologie. 9 (1–2): 117–130. iunie 1878. doi:10.1007/BF02125956. 
  22. ^ Pharmakognosie des Pflanzenreiches. Berlin, Germany: Gaertner's Verlagsbuchhandlung. . 
  23. ^ Ritter S, Dinh TT (iunie 1990). „Capsaicin-induced neuronal degeneration in the brain and retina of preweanling rats”. The Journal of Comparative Neurology. 296 (3): 447–461. doi:10.1002/cne.902960310. PMID 2358547. 
  24. ^ a b c d e „Capsaicin”. DrugBank. . Accesat în . 
  25. ^ „Feel the burn”. American Scientist. 95 (4): 326–333. . doi:10.1511/2007.66.326. 
  26. ^ „The capsaicin receptor: a heat-activated ion channel in the pain pathway”. Nature. 389 (6653): 816–824. octombrie 1997. Bibcode:1997Natur.389..816C. doi:10.1038/39807. PMID 9349813. 
  27. ^ „The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2021”. Nobel Prize Outreach. Accesat în . 
  28. ^ „Nobel Prize Awarded to Scientists for Research About Temperature and Touch”. The New York Times. . 
  29. ^ a b c „Capsaicin Material Safety Data Sheet”. sciencelab.com. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  30. ^ „Final report on the safety assessment of capsicum annuum extract, capsicum annuum fruit extract, capsicum annuum resin, capsicum annuum fruit powder, capsicum frutescens fruit, capsicum frutescens fruit extract, capsicum frutescens resin, and capsaicin”. International Journal of Toxicology. 26 (Suppl 1): 3–106. . doi:10.1080/10915810601163939. PMID 17365137. 
  31. ^ Goldfrank's Toxicologic Emergencies. New York, New York: McGraw-Hill. . p. 1167. ISBN 978-0-07-144310-4. 
  32. ^ „The Health Risks of Eating Extremely Spicy Foods”. Cleveland Clinic. . 
  33. ^ „Teen died from eating a spicy chip as part of social media challenge, autopsy report concludes”. AP News. . 
  34. ^ Ozgur Sogut, Halil Kaya, Mehmet Tahir Gokdemir, Yusuf Sezen (). „Acute myocardial infarction and coronary vasospasm associated with the ingestion of cayenne pepper pills in a 25-year-old male”. Int J Emerg Med. (în engleză). doi:10.1186/1865-1380-5-5. PMC 3284873 Accesibil gratuit. PMID 22264348. Accesat în . 
  35. ^ „Fire and Spice”. General Chemistry Online. Department of Chemistry, Frostburg State University. . 
  36. ^ „What Made Chili Peppers So Spicy?”. Talk of the Nation. . 
  37. ^ en Siemens J, Zhou S, Piskorowski R, Nikai T, Lumpkin EA, Basbaum AI, et al. (noiembrie 2006). „Spider toxins activate the capsaicin receptor to produce inflammatory pain”. Nature. 444 (7116): 208–212. Bibcode:2006Natur.444..208S. doi:10.1038/nature05285. PMID 17093448. 
  38. ^ Lorna Mason, R Andrew Moore, Sheena Derry, Jayne E Edwards, Henry J McQuay. Systematic review of topical capsaicin for the treatment of chronic pain. BMJ 2004; 328:991
  39. ^ Martindale. The Complete Drug Reference, 38 edition 2014 (2 Volume Set)
  40. ^ „Qutenza. Rezumatul caracteristicilor produsului” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  41. ^ Constantin Pârvu. Universul plantelor. Mica enciclopedie. Editura Enciclopedica, Bucuresti. 1997.
  42. ^ „Analysis of eight capsaicinoids in peppers and pepper-containing foods by high-performance liquid chromatography and liquid chromatography-mass spectrometry”. Journal of Agricultural and Food Chemistry. 53 (23): 9172–9181. noiembrie 2005. doi:10.1021/jf050469j. PMID 16277419. 
  43. ^ „Constitution and biosynthesis of capsaicin”. J. Chem. Soc. C: 442. . doi:10.1039/j39680000442. 
  44. ^ „Nonivamide, a Constituent of Capsicum oleoresin”. Natural Products. 59 (4): 425–426. aprilie 1996. doi:10.1021/np9600816. 

Note

  1. ^ Istoria cercetărilor incipiente asupra capsaicinei:
    1. Maurach B (). „Pharmaceutisch-chemische Untersuchung des spanischen Pfeffers” [Pharmaceutical-chemical investigation of Spanish peppers]. Berlinisches Jahrbuch für die Pharmacie (în germană). 17: 63–73.  Abstracts of Maurach's paper appear in: (i) Repertorium für die Pharmacie, vol. 6, page 117-119 (1819); (ii) Allgemeine Literatur-Zeitung, vol. 4, no. 18, page 146 (February 1821); (iii) "Spanischer oder indischer Pfeffer", System der Materia medica ..., vol. 6, pages 381–386 (1821) (this reference also contains an abstract of Bucholz's analysis of peppers).
    2. Henri Braconnot, French chemist Braconnot H (). „Examen chemique du Piment, de son principe âcre, et de celui des plantes de la famille des renonculacées” [Chemical investigation of the chili pepper, of its pungent principle [constituent, component], and of that of plants of the family Ranunculus]. Annales de Chimie et de Physique (în franceză). 6: 122- 131. 
    3. Johann Georg Forchhammer, Danish geologist Oersted HC (). „Sur la découverte de deux nouveaux alcalis végétaux” [On the discovery of two new plant alkalis]. Journal de physique, de chemie, d'histoire naturelle et des arts [Journal of Physics, Chemistry, Natural History and the Arts] (în franceză). 90: 173–174. 
    4. Ernst Witting, German apothecary Witting E (). „Considerations sur les bases vegetales en general, sous le point de vue pharmaceutique et descriptif de deux substances, la capsicine et la nicotianine” [Thoughts on the plant bases in general from a pharmaceutical viewpoint, and description of two substances, capsicin and nicotine]. Beiträge für die Pharmaceutische und Analytische Chemie [ Contributions to Pharmaceutical and Analytical Chemistry ] (în franceză). 3: 43.  A numit compusul "capsicină", după genul botanic Capsicum din care a fost extras. John Clough Thresh (1850–1932), care a izolat capsaicina în formă aproape pură,[8][9] i-a dat numele de "capsaicină" în 1876.[10] Karl Micko a izolat capsaicina în formă pură în 1898.[11][12] Compoziția chimică a capsaicinei a fost determinată în 1919 de E. K. Nelson, care a și elucidat structura chimică parțială a capsaicinei.[13] Capsaicina a fost sintetizată chimic în 1930 de Ernst Spath și Stephen F. Darling.[14] În 1961, substanțe similare au fost izolate din ardeii chili de către chimiștii japonezi S. Kosuge și Y. Inagaki, care le-au numit capsaicinoide.[15][16]


Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Capsaicină


v • d • m
Analgezice (ATC N02A și ATC N02B)
Opioide
Alcaloizi din opiu
Compuși semi-sintetici
Compuși sintetici
Antiinflamatoare
nesteroidiene
Acetați
Coxibi
Celecoxib  • Etoricoxib  • Lumiracoxib‡  • Parecoxib  • Rofecoxib‡  • Valdecoxib‡
Fenamați
Oxicami
Pirazolone
Aminofenazonă  • Fenazonă  • Metamizol (noraminofenazonă)  • Propifenazonă
Propionați
Salicilați
Grupa paracetamolului
Acetanilid㇠ • Bucetin㇠ • Butacetin㇠ • Paracetamol (acetaminofen)#  • Parapropamol‡  • Fenacetin㇠ • Propacetamol‡
Canabinoide
Cannabidiol  • Cannabis  • Nabilonă  • Tetrahidrocannabinol (dronabinol)
Modulatori
ionici
Miorelaxante
Altele
Camfor  • Capsaicină  • Ketamină  • Mentol

Read other articles:

Epsy Campbell Barr

Epsy Campbell BarrWakil Presiden Pertama Kosta RikaPetahanaMulai menjabat 8 Mei 2018Menjabat bersama Marvin Rodríguez CorderoPresidenCarlos AlvaradoPendahuluHelio Fallas VenegasMenteri Luar NegeriMasa jabatan8 Mei 2018 – 11 Desember 2018PresidenCarlos AlvaradoPendahuluManuel González SanzPenggantiLorena Aguilar Revelo (Pelaksana tugas)Deputi Dewan Legislatif Kosta RikaMasa jabatan1 Mei 2014 – 30 April 2018PendahuluViviana Martín SalazarDaerah pemilihanSan ...

 

التغيرات المناخية في السعودية

يفتقر محتوى هذه المقالة إلى الاستشهاد بمصادر. فضلاً، ساهم في تطوير هذه المقالة من خلال إضافة مصادر موثوق بها. أي معلومات غير موثقة يمكن التشكيك بها وإزالتها. (ديسمبر 2018) التغيرات المناخية في السعودية موقعها يجعلها تحت تأثير مناخات مختلفة استنتجت دراسة علمية حديثة قدمت في ج�...

 

Pujaan Hati

Pujaan HatiAlbum studio karya Kangen BandDirilisMaret 2009GenrePopLabelWarner Music IndonesiaKronologi Kangen Band Bintang 14 Hari (2008)Bintang 14 Hari2008 Pujaan Hati (2009) Jangan Bertengkar (2011)Jangan Bertengkar2011 Pujaan Hati merupakan sebuah album musik keempat karya Kangen Band. Dirilis pada tahun 2009. Lagu utamanya di album ini ialah Terbang Bersamaku, Pujaan Hati, Nilailah Aku, dan Juminten. Daftar lagu seluruh lagu diciptakan oleh Dodhy Terbang Bersamaku Nilailah Aku Pujaan ...

Волгоградская областная библиотека имени М. Горького

Волгоградская областная универсальная научная библиотека им. М. Горького 48°42′45″ с. ш. 44°31′12″ в. д.HGЯO Страна  Россия Адрес Волгоград, улица Мира, 15 Основана 1900 Фонд Объём фонда 1,2 млн. единиц хранения[1] Доступ и пользование Обслуживание 36 тыс. человек в го...

 

تريستان وايلد

تريستان وايلد معلومات شخصية الميلاد 15 يوليو 1989 (العمر 34 سنة)جزيرة ستاتن، نيويورك، الولايات المتحدة مواطنة الولايات المتحدة  الحياة العملية المهنة ممثل اللغة الأم الإنجليزية  اللغات الإنجليزية  سنوات النشاط 2005-الآن المواقع IMDB صفحته على IMDB  تعديل مصدري - تعديل  ...

 

U-Bahn-Linie U7 (Berlin)

Linie Berliner U-Bahn-Großprofil Strecke der U-Bahn-Linie U7 (Berlin)Streckenlänge:31,8 kmSpurweite:1435 mm (Normalspur)Stromsystem:untenbestrichene Seitenstromschiene750 V = Legende 88,6 Kehranlage Spandau 89,2 Rathaus Spandau 90,0 Altstadt Spandau 90,8 Zitadelle 91,9 Haselhorst 92,9 Paulsternstraße 93,9 Rohrdamm 94,6 Siemensdamm 95,5 Halemweg 96,0 Jakob-Kaiser-Platz 96,9 Jungfernheide 97,5 Mierendorffplatz zur Strecke A (U2) 98,6 Richard-Wagner-Platz 99,2 Bismarckstraße 9...

Gankutsuou: The Count of Monte Cristo

Japanese anime television series Gankutsuou: The Count of Monte CristoPromotional image for the series, featuring the titular Count (above) and Albert de Morcerf (below)巌窟王(Gankutsuō)GenreScience fiction[1]Created byAlexandre Dumas[a] (original work)Mahiro Maeda (original plan) Anime television seriesDirected byMahiro MaedaProduced byNaomi NishiguchiTaichi HashimotoMinako DoiOsamu AndōWritten byShūichi KōyamaMusic byJean-Jacques BurnelStudioG...

 

Waterbeheer in Nederland

Ten minste één Wikipediagebruiker vindt dat de tekst van Strijd tegen het water in dit artikel ingevoegd zou moeten worden of dat er een duidelijkere afbakening tussen deze artikelen dient te worden gemaakt. Als de tekst wordt ingevoegd, dient dat artikel een doorverwijzing te worden (bekijk voorstel). Voor algemene informatie over waterbeheer, zie Waterbeheer. Bevolkingsdichtheid in Nederland versus hoogte boven de zeespiegel Hemelwaterinfiltratiegebied Het waterbeheer in Nederland is het ...

 

Pandemi Covid-19 di Indonesia

Artikel ini mendokumentasikan suatu pandemi terkini. Informasi mengenai hal itu dapat berubah dengan cepat jika informasi lebih lanjut tersedia; laporan berita dan sumber-sumber primer lainnya mungkin tidak bisa diandalkan. Pembaruan terakhir untuk artikel ini mungkin tidak mencerminkan informasi terkini mengenai pandemi ini untuk semua bidang. Pandemi COVID-19 di IndonesiaPeta kepadatan kasus COVID-19 tiap provinsi per 100 ribu penduduk sampai 25 Juni 2023Peta kasus terkonfirmasi positif COV...

شابرة الماء

هذه المقالة يتيمة إذ تصل إليها مقالات أخرى قليلة جدًا. فضلًا، ساعد بإضافة وصلة إليها في مقالات متعلقة بها. (أبريل 2018) اضغط هنا للاطلاع على كيفية قراءة التصنيف شابرة الماء   المرتبة التصنيفية جنس  التصنيف العلمي  فوق النطاق  حيويات مملكة عليا  حقيقيات النوى مملكة...

 

Sex and Culture

1934 book by J. D. Unwin This article relies excessively on references to primary sources. Please improve this article by adding secondary or tertiary sources. Find sources: Sex and Culture – news · newspapers · books · scholar · JSTOR (June 2022) (Learn how and when to remove this template message) Sex and Culture Cover with a photo of UnwinAuthorJ. D. UnwinCountryUnited KingdomLanguageEnglishPublisherOxford University PressPublication date1934Media&#...

 

Smolensk operation

Recapture of the city by the Soviet 39th, 43rd and 10th Guards armies Second Battle of SmolenskPart of the Eastern Front of World War IIMap of the Smolensk operation and related offensives.Date7 August – 2 October 1943LocationSmolensk region, Soviet UnionResult Soviet victoryBelligerents  Germany  Soviet Union [note]Commanders and leaders Günther von Kluge Andrei Yeremenko Vasily SokolovskyStrength Soviet estimate: 850,000 men8,800 guns500 tanks700 aircraft[1] 1,252,600 m...

Villa Tesei

Town in Buenos Aires, ArgentinaVilla TeseiTownVilla TeseiLocation in Greater Buenos AiresCoordinates: 34°36′S 58°37′W / 34.600°S 58.617°W / -34.600; -58.617Country ArgentinaProvince Buenos AiresPartidoHurlinghamElevation15 m (49 ft)Population (2001 census [INDEC]) • Total60,165CPA BaseB 1688Area code+54 11 Villa Tesei is a town in Buenos Aires Province, Argentina. It is located in the Greater Buenos Aires agglomeration, in the Hu...

 

Dolf Luque

Cuban baseball player (1890-1957) In this Spanish name, the first or paternal surname is De Guzmán and the second or maternal family name is Luque. Baseball player Dolf LuquePitcherBorn: (1890-08-04)August 4, 1890Havana, CubaDied: July 3, 1957(1957-07-03) (aged 66)Havana, CubaBatted: RightThrew: RightMLB debutMay 20, 1914, for the Boston BravesLast MLB appearanceApril 26, 1935, for the New York GiantsMLB statisticsWin–loss record194–179Earned ru...

 

中國—巴勒斯坦關係

  提示：此条目的主题不是中華民國與巴勒斯坦關係。   關於其他「中」字國家與「巴」字國家的外交關係，詳見中巴關係 (消歧義)。 中國－巴勒斯坦關係 巴勒斯坦 中华人民共和国 代表機構巴勒斯坦駐華大使館中國駐巴勒斯坦辦事處代表大使 法里兹·马赫达维[1]主任 曾继新 维基文库中相关的原始文献：中华人民共和国外交部关于中国承认巴勒斯坦国�...

Indian River, Michigan

For other places in Michigan named Indian River, see Indian River (Michigan). Census-designated place & unincorporated community in Michigan, United StatesIndian River, MichiganCensus-designated place (CDP) & unincorporated communityLooking north along S. Straits HighwayLocation within Cheboygan CountyIndian RiverLocation within the state of MichiganShow map of MichiganIndian RiverLocation within the United StatesShow map of the United StatesCoordinates: 45°24′45″N 84°36′45″...

 

Romanian Cyrillic alphabet

1500s–1860s alphabet used to write Romanian Romanian CyrillicScript type Alphabet Time period14th–19th centuriesLanguagesRomanianRelated scriptsParent systemsPhoenician alphabetGreek alphabetGlagolitic alphabetCyrillicRomanian CyrillicSister systemsEarly Cyrillic alphabet This article contains phonetic transcriptions in the International Phonetic Alphabet (IPA). For an introductory guide on IPA symbols, see Help:IPA. For the distinction between [ ], / / and ⟨...

 

Angerona

This article is about the goddess. For the moth genus, see Angerona (moth). For the community in the United States, see Angerona, West Virginia. AngeronaGoddess who relieves pain and sorrow, prevents angina, protects Rome and its sacred nameStatue of Angerona, one of the sculptures in the Schönbrunn Garden (1773–80); note the fingers on lipsOther namesAngeroniaSymbolsmouth bandaged and sealed, finger on lipsFestivalsDivalia In Roman religion, Angerona or Angeronia was an old Roman goddess,...

Bestival 2009

This article needs additional citations for verification. Please help improve this article by adding citations to reliable sources. Unsourced material may be challenged and removed.Find sources: Bestival 2009 – news · newspapers · books · scholar · JSTOR (June 2014) (Learn how and when to remove this template message) Bestival 2009The logo for Bestival 2009.GenreAlternative, boutiqueDates11–13 September 2009Location(s)Robin Hill, Downend, Isle of Wig...

 

Gathering (studio animasi)

Gathering Co., Ltd.Nama asliギャザリング株式会社Nama latinGathering kabushiki gaishaJenisKabushiki gaishaIndustriStudio animasiDidirikan1 September 2015; 8 tahun lalu (2015-09-01)KantorpusatSoto-kanda, Chiyoda, Tokyo, JepangTokohkunciKazuhiro TodaTotal ekuitas¥10.000.000Karyawan10Situs webgathering.co.jpCatatan kaki / referensi[1] Gathering Co., Ltd. (Jepang: ギャザリング株式会社code: ja is deprecated , Hepburn: gyazaringu kabushiki gaisha) adalah sebuah...

 
Kembali kehalaman sebelumnya