Cartierul Tudor Vladimirescu (în maghiarăTudor Vladimirescu negyed sau Sásvári negyed) este cel mai mare cartier din Târgu Mureș, construit în perioada postbelică după planurile realismului socialist. O parte din cartier este cunoscut sub numele de Substejăriș.
Istoric
Principala stradă care traversează cartierul este atestată de secole de documente scrise. Prima menționare a bulevardului 1 Decembrie 1918 este amintit în 1577 ca viam Koronkai wtt vocatam. Denumirea actuală a primit în 1982, până atunci au fost răspândite diferitele forme al denumirii originale după cum urmează: Koronky út (1617), Koronkai út (1900), Str. Coronca (1920), Str. Coronca – Koronkai út (1946) și Str. Corunca – Koronkai út (1957).[1]
În perioada socialismului național[3] au fost derulate investiții masive în industrie, ceea ce a necesitat atragerea forței de muncă din zonele rurale limitrofe locuite preponderent sau parțial de etnici maghiari. Însă conducerea partidului a luat decizia ca municipiul Târgu Mureș să fie declarat oraș închis.[4] Astfel numai acele persoane au putut primii autorizații de stabilire, apoi apartament în noul cartier, numit despre conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor, Tudor Vladimirescu, care au fost angajați în localitate prin numire.[5] Planurile autorităților, prin mutarea locuitorilor din Moldova în Târgu Mureș, au fost schimbarea artificială a compoziției etnice, fapt demonstrat de documentele secrete ale fostului comitet județean PCR. Potrivit documentului din dreapta, în Târgu Mureș până la finele cincinalului, adică până în 1990, populația de etnie română ar fi trebuit să depășească 58-60% din totalul populației. Însă cu ocazia recensământului din 1992, populația maghiară a fost încă majoritară și numai în 2002, pentru prima oară în istorie[necesită citare], comunitatea română a depășit pragul de 50% din oraș.[6]
Pe 16 martie1990, la farmacia numărul 28 din cartier, s-a afișat o inscripție cu denumirea de "Farmacie" în limba maghiară. Inscripțiile în limba maghiară au fost expuse în fiecare din farmaciile județene, cea din cartierul Tudor fiind una din ultimele farmacii în acest proces. Câteva etnici români s-au adunat în fața farmaciei și au scandat lozinci șoviniste și au trecut la ștergerea inscripției în limba maghiară. Acest epizod face parte șirul evenimentelor cunoscute sub numele de Conflictul interetnic de la Târgu Mureș.[7]
Locuri
Biserici
Biserica greco-catolică „Adormirea Maicii Domnului”
Biserica reformată din Substejăriș
Biserica reformată din Strada Lalelelor
Biserica romano-catolică „Sfinții Cozma și Damian”
Monumente
Monumentul evreilor și maghiarilor sabatarieni internați în ghetoul din strada Koronkai[8]
^Termen folosit de istorici pentru intervalul de timp între 1967-1989, când președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a fost Nicolae Ceaușescu
^Szabó Töhötöm: Látható és láthatatlan terek Kolozsváron (Piețe vizibile și invizibile în Cluj), revista Néprajzi Látóhatár, a. XIII nr. 3-4, 2004, p. 104 - vezi online aici[nefuncțională] (15.09.2012)
^R. Süle Andrea: Település- és területrendezési tervek Romániában, Erőszakos áttelepítés, p. 5 - vezi online aiciArhivat în , la Wayback Machine. (15.09.2012)
.jpg)
.jpg)
