Cerențel

Cerențelul
Clasificare științifică
Regn:	Plantae
Încrengătură:	Magnoliophyta
Clasă:	Magnoliopsida
Ordin:	Rosales
Familie:	Rosaceae
Subfamilie:	Rosoideae
Gen:	Geum
Specie:	G. urbanum
Nume binomial
Geum urbanum L.
Modifică text

Cerențelul (Geum urbanum) este o plantă erbacee din familia Rosaceae.

Denumirea științifică este Geum urbanum. Planta face parte din familia Rosaceae, subfamilia Rosoideae, genul Geum.

Cerențelul este o plantă înaltă până la 30 – 40 centimetri, erectă, cu peri aspri pe tulpină. Frunzele bazale sunt în formă de rozetă sau cele tulpinale sunt pețiolate cu 3 – 5 lobi. Se utilizează rizomii nedecorticați ce prezintă numeroase striuri transversale tinere. Suprafața nu este vizibilă din cauză că sunt acoperiți de numeroase radicele subțiri de dimensiuni inegale sau de vasele persistente ale acestora. Prin uscare radicelele se înfășoară sau se răsucesc în jurul rizomului. Culoarea la exterior este brună închis, iar la interior roz – brună. Gustul este astringent, iar mirosul este slab aromat. Rizoamele în stare proaspătă au miros de cuișoare și mai exact compusul eugenol. De aici provin denumirile populare de ridichioară, cuișoriță.

• 
  Muguri și flori.
• 
  Floare.
• 
  Fruct imatur.

• acțiune astringentă: se utilizează în gargarisme și stomatite în combinație cu tinctura de propolis sub formă de badijonaje (gei rhizoma – astringentă, iar propolisul – antimicrobian);
• antiseptică datorită eugenolului;
• antidiareică (1 linguriță de cerențel cu 200 mililitri de apă se fierbe până când apa ajunge la jumătate). Această soluție se utilizează pentru copii mai mici de 1 an, pentru tratarea diareielor, administrată în 2 prize: dimineața și seara.

Intră în compoziția ceaiului antidiareic și ceaiului pentru gargară. Nu prezintă toxicitate, în formele farmaceutice cu mare cantitate de zahăr efectul antidiareic este redus. Se mai utilizează pentru spălături vaginale, pentru tratarea leucoreei datorită principiilor antiseptice, uleiului volatil și taninurilor.

• Florentin Crăciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan - Ghidul plantelor medicinale uzuale, Editura științifică, București 1992, pag. 122

Wikispecies conține informații legate de Cerențel

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de cerențel

• Cerențelul, dezinfectant natural la Gazeta de Sud

• Cerențel de munte (Geum reptans)
• Listă de plante din munții României

v • d • m Plante medicinale (Listă) Specii Abiu  • Abrus precatorius  • Aglică  • Acacia catechu  • Acacia senegal  • Acokanthera abyssinica  • Aconitum ferox  • Aconitum napellus  • Afin  • Agriș  • Albăstrea  • Aloe vera  • Amărala  • Anason  • Anemone ranunculoides  • Angelică  • Anghinare  • Arborele de cacao  • Armurariu  • Arnica  • Arnică  • Bambus  • Brad argintiu  • Brusture  • Brândușă de toamnă  • Busuioc  • Capere  • Cartof  • Cătină albă  • Cerențel  • Chimen  • Chimion  • Cicoare  • Cimbru  • Cimbrișor de câmp  • Ciuboțica cucului  • Ciulin  • Ciumăfaie  • Coacăz roșu • Coada-calului  • Coada șoricelului  • Coada racului • Coriandru  • Corn  • Crețișoară  • Crețușcă  • Crușin  • Curcuma  • Cânepă indiană  • Călin  • Cătină de garduri  • Dafin  • Dracilă  • Dud  • Dud alb  • Dumbravnic  • Efedra  • Feciorică  • Fenicul  • Floarea patimilor  • Gălbenele  • Gențiană  • Ghimbir • Ghimpe  • Ghimpe pădureț  • Ghințură (galbenă)  • Hamei  • Hasmațuchi  • Iarbă mare  • Iarbă grasă  • Iederă  • Ienupăr  • In  • Ipcărigea  • Isop • Izmă bună  • Jneapăn • Kaki  • Lavandula  • Lemn dulce  • Liliac  • Limba cerbului  • Limba mielului  • Lumânărică  • Mandragoră  • Măceș  • Maghiran  • Măselariță  • Mătrăgună  • Merișor  • Mur  • Mușchi de piatră  • Mușețel  • Muștar alb  • Muștar negru  • Nalbă mare  • Nuc  • Obligeană  • Osul iepurelui  • Panseluță  • Papaya  • Păpădie  • Pătlagină  • Pătlăgeaua roșie  • Pătrunjel  • Piper de baltă  • Pir  • Plămânărică  • Păducel  • Pelin  • Podbal  • Popilnic  • Porumbar  • Pufulița cu flori mici  • Răchitan  • Răcovină  • Ridiche neagră  • Roiba  • Roiniță  • Rostopască  • Rozmarin  • Roșcov  • Rușcuță de primăvară  • Salvie de câmp  • Săpunăriță  • Scai vânăt  • Schinduf  • Schinel  • Soc (negru)  • Spilcuță  • Splinuță  • Sunătoare  • Sulfină  • Șovârf  • Tagetes  • Talpa gâștii  • Tătăneasă  • Tei  • Traista-ciobanului  • Țintaură  • Trei-frați-pătați  • Troscot  • Turița mare  • Unguraș  • Urzică  • Urzică moartă albă  • Urzică moartă mov  • Valeriană  • Ventrilică  • Verbina comună  • Viola  • Viță de vie  • Volbură  • Vâsc european  • Zămoșiță Carte · Categorie · Portal · WikiProiect