Cheile Siloșului

Cheile Siloșului
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Județul Alba  România
Cel mai apropiat oraș	Baia de Arieș
Coordonate	46°25′05″N 23°31′11″E () / 46.41806°N 23.51972°E[1]
Suprafață	3 ha
Înființare	1995, declarat în 2000
Administrator	GAL MMTMM[2]
Website	cheilesilosului.ro
Modifică date / text

Cheile Siloșului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba^[3].

Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Alba (în Munții Trascăului), pe partea estică a Masivului Bedeleu, în bazinul superior al părâului Siloș (un mic afluent al văii Aiudului), pe teritoriul administrativ al comunei Rimetea (în vestul satului Colțești)

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate^[4] și are o suprafață de 3 ha^[5].

Arealul este inclus în situl de importanță comunitară Munții Trascăului^[6] și reprezintă o zonă de chei cu abrupturi calcaroase (pe partea stângă a văii) și rupturi de pantă, cu zone împădurite și fânețe.

În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor.

Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica), în amestec cu gorun (Quercus petraea), mesteacăn (Betula pendula) sau paltin de munte (Acer pseudoplatanus); pâlcuri sporadice de conifere cu larice (Larix) și pin (Pinus L.), răchită (Salix hastata, Salix retusa), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), mur (Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus), măceș (Rosa canina).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice cu specii și subspecii de: feriguță (Asplenium ruta muraria), stânjenel mic de munte (Iris ruthenica), mătăciune (Dracocephalum austriacus L.), bulbuc de munte (Trolius europaeus), căpșunică (Cephalanthera damasonium), gențiană (Gentiana cruciata), crin de pădure (Lilium martagon), trânji (Neottia nidus-avis), lumânărica pământului (Gentiana asclepiadea), limba cerbului (Phyllitis scolopendrium), șofrănel (Carthamus tinctorius), ruginiță (Asplenium ruta-muraria), iarba-cășunăturii (Saxifraga cuneifolia) sau curpen de munte (Clematis alpina)^[7].

Fauna rezervației are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin Directia Consiliului European 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[8] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos)^[9], lup (Canis lupus)^[10], râs eurasiatic (Lynx lynx)^[11], vulpe roșie (Vulpes vulpes);

Specii de păsări protejate prin Directiva Consiliului European 2009/147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)^[12]: uliu păsărar (Accipiter nisus), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șoim călător (Falco peregrinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), viespar (Pernis apivorus), alunarul (Nucifraga caryocatactes);

Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), viperă (Vipera berus), gușter (Lacerta viridis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)^[13], broasca roșie de munte (Rana temporaria), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul cu creastă (Triturus cristatus)^[14] și tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis);

Nevertebrate cu specii de: rădașcă (Lucanus cervus), croitorul cel mare al stejarului (Cerambyx cerdo), croitorul de fag (Rosalia alpina)^[15],

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

• Biserica romano-catolică din Colțești, construcție 1727, monument istoric (cod LMI AB-II-m-A-00209.01).
• Biserica unitariană din satul Rimetea, construcție secolul al XVII-lea.
• Situl rural Rimetea, construcție sec. XVIII - XIX, monument istoric (cod LMI AB-II-s-A-00268).
• Cetatea nobiliară Colțești (Sângeorgiu- Trăscău), construcție sec. XIII-XV, monument istoric (cod LMI AB-II-m-A-00208).
• Rezervațiile naturale Cheile Vălișoarei și Cheile Plaiului.
• Munții Trascăului - sit de importanță comunitară (93.189 hectare) inclus în rețeaua ecologică Natura 2000 în România.
• Situl arheologic de la Rimetea (fortificație - Latène, Cultura geto - dacică și cetate din Epoca medievală).

• Direcția Silvică Alba - Cheile Siloșului^{[nefuncțională]}, silvaab.ro
• Rezervația naturală Cheile Siloșului, localitatea Colțești, județul Alba Arhivat în 16 februarie 2014, la Wayback Machine., acomo.ro

• Listă de rezervații naturale din România
• Lista rezervațiilor naturale din județul Alba

v • d • m Rezervații naturale în județul Alba Tip botanic Laricetul de la Vidolm  • Molhașurile Căpățânei  • Pădurea Sloboda  • Poiana cu narcise de la Negrileasa  • Poienile cu narcise de la Tecșești Tip botanic și geologic Calcarele de la Ampoița  • Cheile Caprei  • Cheile Vălișoarei  • Detunata Goală  • Detunata Flocoasă  • Râpa Roșie  • Șesul Craiului - Scărița-Belioara Tip geologic Bulzul Gălzii  • Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului  • Cheile Geogelului  • Calcarele de la Valea Mică  • Cheile Cibului  • Cheile Piatra Bălții  • Cheile Plaiului  • Cheile Pravului  • Cheile Siloșului  • Izbucul Cotețul Dobreștilor2  • Piatra Boului  • Piatra Despicată1  • Piatra Grohotișului  • Piatra Poienii  • Piatra Varului1  • Stânca Grunzii Tip geologic și geomorfologic Piatra Bulbuci Tip geologic și peisagistic Cascada Vârciorog  • Cheile Tecșeștilor  • Masa Jidovului1  • Oul Arșiței  • Piatra Cetii Tip mixt Cheile Albacului2  • Cheile Ampoiței  • Bulzul Gălzii  • Cheile Găldiței și Turcului  • Cheile Gălzii  • Cheile Gârdișoarei  • Cheile Glodului  • Cheile Ordâncușei2  • Iezerul Ighiel  • Iezerul Șurianul  • Izbucul Mătișești1.2  • Izbucul Tăuzului1.2  • Cheile Întregalde  • Cheile Mănăstirii  • Cheile Mândruțului  • Cheile Pociovaliștei  • Cheile Poșăgii  • Cheile Râmețului  • Cheile Runcului  • Cheile Văii Cetii  • Cheile Văii Morilor  • Piatra Craivei  • Piatra Corbului (Roșia Montană)1  • Tăul fără fund de la Băgău  • Vânătările Ponorului Tip paleontologic Dealul cu Melci  • Pârâul Bobii Tip speologic Avenul din Hoanca Urzicarului1.2  • Huda lui Papară  • Peștera Coiba Mare2  • Peștera Ghețarul Scărișoara2  • Peștera Ghețarul de la Vârtop2  • Peștera Poarta Zmeilor 1.Arii protejate declarate monumente ale naturii 2.Rezervații naturale incluse în Parcul Natural Apuseni