Cheile Siloșului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba[3].
Localizare
Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Alba (în Munții Trascăului), pe partea estică a Masivului Bedeleu, în bazinul superior al părâului Siloș (un mic afluent al văii Aiudului), pe teritoriul administrativ al comunei Rimetea (în vestul satului Colțești)
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate[4] și are o suprafață de 3 ha[5].
Arealul este inclus în situl de importanță comunitarăMunții Trascăului[6] și reprezintă o zonă de chei cu abrupturi calcaroase (pe partea stângă a văii) și rupturi de pantă, cu zone împădurite și fânețe.
Biodiversitate
În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor.
Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica), în amestec cu gorun (Quercus petraea), mesteacăn (Betula pendula) sau paltin de munte (Acer pseudoplatanus); pâlcuri sporadice de conifere cu larice (Larix) și pin (Pinus L.), răchită (Salix hastata, Salix retusa), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), mur (Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus), măceș (Rosa canina).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice cu specii și subspecii de: feriguță (Asplenium ruta muraria), stânjenel mic de munte (Iris ruthenica), mătăciune (Dracocephalum austriacus L.), bulbuc de munte (Trolius europaeus), căpșunică (Cephalanthera damasonium), gențiană (Gentiana cruciata), crin de pădure (Lilium martagon), trânji (Neottia nidus-avis), lumânărica pământului (Gentiana asclepiadea), limba cerbului (Phyllitis scolopendrium), șofrănel (Carthamus tinctorius), ruginiță (Asplenium ruta-muraria), iarba-cășunăturii (Saxifraga cuneifolia) sau curpen de munte (Clematis alpina)[7].
Fauna rezervației are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin Directia Consiliului European 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8] sau aflate pe lista roșie a IUCN.