Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova,[1] de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.[2]
Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur.
Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.[3]
Coiful văzut din lateral, în starea actuală (stânga) și o reconstrucție grafică (dreapta)
Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare.[4] După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.[5]
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei. [6]
In prezent coiful de aur nu se afla expus la Muzeul de Istorie.
Coiful în filatelie
La 30 decembrie 1988 a fost lansată o marcă poștală cu valoarea nominală de 5 lei, cu inscripția Coif traco-getic Coțofenești-Prahova, care reprezintă o imagine a coifului din semiprofil-stânga.[7]
Coiful în numismatică
La 24 decembrie 1999, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă de aur 999‰, cu greutatea de 1,224 grame și diametrul de 13,92 mm, cu o valoare nominală de 100 lei, într-un tiraj maxim de 22000 de exemplare, care are reprezentat pe revers, în centru, coiful de aur descoperit la Poiana Coțofenești, iar la exterior, inscripția circulară COIF POIANA COȚOFENEȘTI[8]. Moneda face parte dintr-o serie intitulată Istoria aurului[9].
roBerciu, Dumitru (). Arta traco-getică [Thraco-Getic Art]. Biblioteca de arheologie (în Romanian). București, Romania: Editura Academiei.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
Polacco, Luigi (). Numismatica e antichità classiche: Volume 18. Cisalpino.
