Cursus honorum

Republica Romană
509 î.Hr. – 27 î.Hr.

Imperiul Roman 27 î.Hr. – 476 / 1453 d.Hr.
Principatul
Dominatul
Imperiul de Apus	Imperiul de Răsărit

Magistrați obișnuiți

Magistrați extraordinari

Oficii și titluri onorifice

Politică și legislație

modifică

Cursus honorum (termenul latin pentru „scara onorurilor”) reprezenta idealul vieții politico-sociale a oricărui cetățean roman din Roma republicană. În mod concret, însemna ierarhia funcțiilor publice (magistraturi) pe care le puteau deține cetățenii.

Ierarhia funcțiilor pe care trebuia să o urce un senator în timpul Republicii în încercarea de a obține funcția de consul era supusă unui număr de legi organizatorice (de exemplu Lex Villia din 180 î.Hr. și Lex Cornelia a lui Sulla), care stabileau intervale între funcții precum și ordinea corespunzătoare pentru deținerea lor.

În timpul Principatului, cursus-ul a rămas același, deși avansarea pe treptele sale era influențată de favorurile imperiale (sau de lipsa lor) și de numărul de copii legitimi. Iată principalele funcții în perioada Principatului (și vârsta de la care puteau fi deținute)^[1]:

Cursus honorum
Funcția	Vârsta minimă (ani)
Vigintivirat (format din 20 de persoane)	18
Tribun militar	21-25
Chestor	25
Tribun al plebeilor (adesea omisă)
Edil (adesea omisă)
Pretor	30-35
Comandant de legiune (legatus legionis)	30
Consul	37
Proconsul sau legatus Augusti	38