Eshnunna

←

3000 î.Hr. – 1700

→

Capitală

Eshnunna

Guvernare

Conducător

Urguedinna (primul)

Silli-Sin (ultimul)

Istorie

Epoca istorică

Epoca bronzului

În prezent parte din

Irak, regiunea Ba'kuba

Eshnunna, cunoscut uneori și ca Tuplias (în zilele noastre - situl Tell Asmar din guvernatoratul Diyala în Irak) a fost un oraș-stat în centrul Mesopotamiei, în Sumerul antic (mai târziu akkadian) Se află în Valea Diyala, la nord-vest de Sumerul propriu-zis. Primul monarh cunoscut al acestui oraș a fost Urguedinna. Zeitatea tutelară a orașului era Tishpak, dar cunostea si cultele altor zei precum Sin, Adad,și Inanna din Kititum, Abu. Conducătorii mai aveau si zeițe protectoare proprii - Belet-Shuhnir si Belet-Terraban.

Conducători

Nu se cunosc numele conducătorilor din perioada Dinastiei timpurii și ai guvernatorilor din timpul Imperiului Akkadian. Eshnunna a fost guvernată,un timp, de dinastia a III-a din Ur, apoi a fost independentă vreme de mai multe veacuri, și, în cele din urmă, după cucerirea ei de către Hammurabi, a avut guvernatori vasali sub stăpânirea Babilonului. Nu se mai cunosc conducători locali după aceea, deși orașul a supraviețuit cel puțin până în Secolul al XII-lea î.Hr..^[1]

Conducător	Perioada de domnnie	Observații
Urguedinna	~2247 î.Hr^[2]	guvernator sub regele Shulgi din a Treia Dinastie a Urului
Bamu		guvernator sub regele Shulgi din Ur^[3]
Kallamu		guvernator sub Shulgi din Ur
Lugal-Kuzu		guvernator sub Shulgi din Ur^[4]
Ituria		guvernator sub Shu-Sin din Ur, cunoscut numai din dedicația Templului Shu Sin
^DŠuiliya	sec.XXI î.Hr - 2026 î.Hr	a fost zeificat
Nūraḫum		Contemporan al lui Ishbi-Erra din Isin și al lui Ibbi-Sin of Ur
Kirikiri
Bilalama	c.1980 î.Hr	fiul lui Kirikiri, fiica ME-ku-bi s-a măritat cu Tan-Ruhuratir al Elamului
Isharramashu
Uṣurawassu
Azuzum
Urninmarki
Urningišzida
Ipiq-Adad I		Contemporan al lui Abdi-Erah din Tutub și al lui Sumu-abum din Babilon
Belakum
Sarrija
Warassa
Ibal-pi-El I	c. 1860 î.Hr	se menționează că a construit un tron "încrustat în aur și în perle Meluhha"
^DIpiq-Adad II		a domnit cel puțin 36 ani. În al patrulea an de domnie i-a infrânt pe elamiți.Primul conducător care s-a intitulat rege. Zeificat
^DNaram-Sin din Eshnunna	c.1810 î.Hr	Fiul lui Ipiq-Adad al II-lea , contemporan al lui Shamshi-Adad I, Zeificat
Dannum-tāhaz
Dadusha	c.1780 î.Hr.	Fiul lui Ipiq-Adad al II-lea, contemporan al lui Shamshi-Adad I^[5]:[1]
Ibal-pi-El al II-lea	c.1770 î.Hr.	fiul lui Dadusha, contemporan al lui Zimri-Lim (c. 1775–1761 BC) din Mari, ucis de Siwe-Palar-Khuppak regele Elamului care a cucerit Eshnunna; în al cincilea an de domnie a murit Shamshi-Adad I dies
Silli-Sin	c.1766 î.Hr	Tratat cu Hammurabi (c. 1792 – c. 1750 î.Hr),în al patrulea an de domnie a luat de soție o fiică a lui Hammurabi^[6]
Iluni		vasal regelui din Babylon, contemporan al lui Samsu-iluna

Legături externe

Henri Frankfort, Thorkild Jacobsen, and Conrad Preusser, Tell Asmar and Khafaje: The First Season?s Work in Eshnunna 1930/31, Oriental Institute Publication 13, 1932

Note

^ Maria de Jong Ellis, "Notes on the Chronology of the Later Eshnunna Dynasty", Journal of Cuneiform Studies, vol. 37, no. 1, pp. 61–85, 1985
^ Richard Martin Discoveries in Anatolia, 1930-31
^ Piotr Michalowski- "Cap 6. The Royal Letters in Their Historical Setting 2: Great Walls, Amorites, and Military History: The Puzur-Šulgi and Šarrum-bani Correspondence (Letters 13–14 and 19–20)". The Correspondence of the Kings of Ur: An Epistolary History of an Ancient Mesopotamian Kingdom, University Park, USA: Penn State University Press, 2021, pp. 122-16
^ Allred, Lance. "The Tenure of Provincial Governors: Some Observations". From the 21st Century B.C. to the 21st Century A.D.: Proceedings of the International Conference on Neo-Sumerian Studies Held in Madrid, 22–24 July 2010, edited by Steven J. Garfinkle and Manuel Molina, University Park, USA: Penn State University Press, 2021, pp. 115-124
^ Igal Bloch - "The Conquest Eponyms of Šamšī-Adad I and the Kaneš Eponym List." Journal of Near-lea Eastern Studies, vol. 73, no. 2, 2014, pp. 191–210
^ Matthew Rutz, și Piotr Michalowski. "The Flooding of Ešnunna, the Fall of Mari: Hammurabi’s Deeds in Babylonian Literature and History." Journal of Cuneiform Studies, vol. 68, 2016, pp. 15–43