Gheorghe Dabija

Date personale
Gheorghe Dabija

Născut	20 septembrie 1872 Iași, România
Decedat	1957, 85 de ani București, România
Cetățenie	România
Ocupație	ofițer militar[*]
Limbi vorbite	limba română
comandant al Diviziei 2 Vânători
În funcție
1918 - 1919
Monarh	Ferdinand I
Prim-ministru	Ion I. C. Brătianu
Studii	Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1891 - 1893) Școala Superioară de Război
Activitate
Gradul	Sublocotenent (1893) Locotenent (1896) Căpitan (1902) Maior (1910) Locotenent-colonel (1914) Colonel (1916) General de brigadă (1918)^[1]
A comandat	1918 - comandant al Diviziei 6 Infanterie comandant al Diviziei 2 Vânători
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1916) Operațiile militare postbelice (1918-1920)
Decorații și distincții
Decorații	Medalia „Avântul Țării” (1913) Ordinul Coroana României (1907) Crucea „Meritul Sanitar” (1914) Ordinul național „Steaua României” (1912)
Modifică date / text

Gheorghe Dabija (n. 20 septembrie 1872^[2], Iași – d. 1957^[3], București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1918.^[4]

Date biografice

Gheorghe Dabija s-a născut la 20 septembrie 1872, la Iași, la un an de la căsătoria părinților săi, Alexandru și Natalia.

Prima soție a fost Eugenia Moga. Din căsătoria cu aceasta a avut două fete, Margareta și Graziela. În martie 1916 a început divorțul, care a fost întrerupt în august 1916, din cauza izbucnirii războiului. Procedurile au fost reluate în 1919. În același an, fiicele au plecat la Paris devenind artiste și desfășurându-și activitatea sub numele de "Grety" și "Gazelle" în trupa poetului Jacques Prévert.^[5]

La 26 octombrie 1919, Gheorghe Dabija s-a recăsătorit cu Minerva, fostă Domșa, fiica protopopului din Orăștie.

G.A. Dabija a devenit cunoscut ca un scriitor militar, fapt care, mai târziu, a condus la detenția în închisorile comuniste de la Jilava și Văcărești (8 august 1952-18 ianuarie 1955). Soția lui, Minerva Dabija, a avut de înfruntat, după moartea soțului, interogatoriile și detenția comunistă (1959-1960) la Penitenciarele Jilava și Văcărești, apoi urmăririle – confiscarea casei.

Cariera militară

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Gheorghe Dabija a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef de stat major al Corpului 3 Armată sau comandant al Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul”.^[6]^[7]^[8]^[9]

În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 6 Infanterie, în perioada 4/17 februarie - 1/13 mai 1918 și comandant al Diviziei 2 Vânători în perioada 26 octombrie/9 noiembrie 1918 - 3/16 august 1919, distingându-se în bătăliile de la Mărăști și Oituz, în campania de eliberare a Transilvaniei și în lupta împotriva agresiunii Republicii Ungare a Sfaturilor (1919).^[4]

Lucrări

Metoda instrucției patrulelor mici de infanterie, de Sublocotenentul Gh. Dabija din Batalionul IV Vânători, Stabilimentul Grafic Miron Costin, Iași, 1895
Instrucția practică a companiei de infanterie, de Căpitanul G. A. Dabija din Batalionul 9 Vânători, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1905
Practica tragerii infanteriei, [de] Căpitanul G. A. Dabija, Stabilimentul grafic Albert Baer, București, 1907
Cîmpuri de tragere, de Căpitanul G. A. Dabija, Stabilimentul grafic Albert Baer, București, 1908
Eserciții pregătitoare de tragere, de Căpitanul G. A. Dabija, Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1908
Instrucția practică de luptă a trăgătorului, șirului, grupei și plotonului, [de] Căpitanul G. A. Dabijă. Cu o prefață de Domnul General M. Aslan. Tipărită cu aprobarea Statului major al armatei No. 3907 din 1908, Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1909
Dresaj sau educațiune?, de căpitanul G. A. Dabija, Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1910
Program general pentru instrucția infanteriei. Tipărit cu aprobarea Statului Major al Armatei No. 4227/ 909, de căpitanul G. A. Dabija, Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1910
Program pentru instrucția recruților. Tipărit cu aprobarea Statului Major al Armatei No. 4227/909, de Căpitanul G.A. Dabija, Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1910
Cadrilaterul Bulgar, de Un Român [= Maiorul G. A. Dabija], Atelierele grafice Socec & Co., București, 1913
Răsboiul Bulgaro-Turc din anul 1912-1913, [de] Lt. Colonel G. A. Dabija. (Cu 12 crochiuri și 13 oleate), Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1914
Ofițerul de infanterie în campanie, [de] Colonel G. A. Dabija, Institutul de Arte Grafice Universala, București, 1916
Amintirile unui atașat militar român în Bulgaria 1910-1913, Editura Universul, București, 1936
Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. I-IV, Editura I. Hertz, București, 1936
Războiul germano-polon, General G.A. Dabija, Editura Cartea Românească, București, 1940

În colaborare:

Note asupra esercițiilor de manevră, de general Grigore Crăiniceanu și maior Gheorghe Dabija, București, 1909^[10]
Tracțiunea canină și adaptarea ei la mitralierele infanteriei, [de] Lt.-Colonel Gh. Dabija și Locot. Al. Orășanu din Batalionul II Vânători "Regina Elisabeta", Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1916

Decorații

Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1912)
Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1907)
Medalia „Avântul Țării” (1913)
Crucea „Meritul Sanitar” (1914).^[1]^{:p. 438}

Note

^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
^ „Delia Bălăican, Activitatea de scriitor militar a generalului G. A. Dabija, Patrimoniu, decembrie 2015, p. 374” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 6 martie 2019. Accesat în 5 martie 2019.
^ Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968, p. 108
^ ^a ^b Lt.-colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
^ Studia Universitatis Babeș-Bolyai Dramatica, LXIII, 2, 2018, Laurence Meiffret, Génica Athanasiou. Une comédienne roumaine dans l’avant‐garde parisienne de l’entre‐deux‐guerres, p. 60
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera D, accesat la 14 aprilie 2015

Bibliografie

Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979
Delia Bălăican, « Generalul G.A. Dabija. Un reprezentant de marcă al generației sale », Analele Sciințifice ale Universității din Iași, Istorie, t. LXI, 2015, p. 395-412.