Share to: share facebook share twitter share wa share telegram print page

Hugo Raudsepp

Hugo Raudsepp
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Laiuse⁠(d), Regiunea Jõgeva, Estonia Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Ozerlag⁠(d), RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Cetățenie Estonia Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
jurnalist
dramaturg
umorist
politician
critic literar[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba estonă[2] Modificați la Wikidata
Partid politicEesti Sotsialistide-Revolutsionääride Partei[*][[Eesti Sotsialistide-Revolutsionääride Partei (political party in Estonia)|​]]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor1920–1949
Limbilimba estonă  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeMikumärdi
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hugo Raudsepp (n. , Laiuse⁠(d), Regiunea Jõgeva, Estonia – d. , Ozerlag⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un dramaturg, jurnalist, critic literar și politician eston.[3] În 1951 a fost deportat în regiunea Irkutsk de către autoritățile sovietice, unde a murit.[4]

Viață

Victor Paul Hugo Raudsepp s-a născut ca fiul unui distilator din Vaimastvere din comitatul Jõgeva. A studiat mai întâi la școlile locale din sat și parohie, apoi la școala din Tartu până în 1900. Ulterior, a lucrat ca funcționar într-o mică afacere cu amănuntul din parohia Rakke. După 1907, a lucrat ca jurnalist, critic literar și cronicar la diferite ziare. Între anii 1917 și 1920, a fost activ din punct de vedere politic, când a avut funcția de viceprimar al orașului Viljandi și a activat în secretariatul Adunării Constituante din Estonia. Ulterior, implicarea sa în politică a scăzut. Din 1920 până în 1924, Raudsepp a fost critic literar al ziarului Vaba Maa. În 1924, s-a îmbolnăvit de tuberculoză, a durat un an ca sa să recupereze. A lucrat ca scriitor independent în Elva și în Tartu din 1936. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Raudsepp a locuit în Tallinn. În perioada în care a scris, a devenit unul dintre cei mai importanți scriitori de piese de teatru de comedie și dramatice din Estonia.[5]

În 1950 Raudsepp și-a pierdut statutul social, politic și juridic[6] și a fost deportat în 1951 după ce a fost arestat de regimul de ocupație sovietic. Apoi a fost condamnat la zece ani de exil în Siberia la muncă grea.[7] În septembrie 1952, Hugo Raudsepp a murit în timpul construcției căii ferate Baikal-Amur.[8]

Operă literară

Hugo Raudsepp a debutat după primul război mondial, cu antologia sa de ficțiune scurtă Sidemed ja sõlmed (Cravate și noduri) care a fost publicată în 1919. Cu toate acestea, el a fost cunoscut cel mai mult în Estonia pentru cele douăzeci de piese de teatru ale sale, care au fost printre cele mai populare din perioada sa.[9] A scris deseori sub pseudonimul Milli Mallikas. Ca dramaturg, Raudsepp a debutat cu piesa Demobiliseeritud perekonnaisa (Tatăl demobilizat) în 1923. Piesele sale sunt în mare parte comedii, cu abordări criptice și satirice ale problemelor politice ale zilei. Celebritatea sa în teatru a venit odată cu piesa Mikumärdi din 1929, o parodie socială care a expus necruțător ambițiile și înfumurarea falsă prin personajul fermierului Mikumärdi, prin oaspeți de vară romantici și aventuroși și printr-un vânzător din oraș. De asemenea, a avut succes în Finlanda și Letonia.[10] Următoarea sa dramă Vedelvorst (Tâmpitul, 1932) a fost, de asemenea, foarte populară. Hugo Raudsepp a publicat romanul Viimne eurooplane (Ultimul european) în 1941.

Lucrări

Ecranizări

Piesa sa de teatru Vedelvorst a fost adaptată ca episodul Vetelys (1970) al serialului de televiziune Teatterituokio.[11] Piesa de teatru Mikumärdi a fost ecranizată de regizoarea Sirppa Sivori-Asp ca un film de televiziune de comedie, Mikumärdissä on kesä, în 1964.[12]

Bibliografie

Note 
  1. ^ a b Viktor Paul Hugo Raudsepp, Eesti biograafiline andmebaas ISIK, accesat în  
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Cody, Sprinchorn 2007, p. 428.
  4. ^ Raun 2001, p. 186.
  5. ^ Shipley 2007, p. 271.
  6. ^ O'Connor 2006, p. 192.
  7. ^ „Literature: Estonian literature in two cultural spheres”. estonica.org. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Hasselblatt, pp. 213–221.
  9. ^ Hasselblatt 2006, pp. 496–498.
  10. ^ Gassner, Quinn 2002, p. 252.
  11. ^ Episodul Vetelys la imdb.com
  12. ^ Mikumärdissä on kesä la imdb.com
Referințe

Vezi și

Legături externe
Kembali kehalaman sebelumnya