Iosif Lita s-a născut în comuna Lodroman, jud. Târnava-Mică (astăzi jud. Alba) din vrednicii părinți țărani Iosif și Maria. O parte din clasele primare le-a făcut la școala evanghelică din Mediaș, apoi la Blaj, unde a terminat întreg liceul cu opt clase, bacalaureatul și teologia. După terminarea teologiei a funcționat cate un an pe postul de învățător confesional la Reghin și Ghimeș. S-a căsătorit cu Raveca Ilieșu, primind darul preoției, și profesând în parohiile Țapu, Bălcaciu-Jidveiu, Iclod și Valea-Lungă. Apreciat pentru zelul și devotamentul față de biserică, Iosif Lita a fost numit protopop al Biiei. S-a stins din viață la data de 7 mai 1923 în postul de paroh din Valea-Lungă, jud. Târnava-Mică și în cel de protopop al Biiei.[2]
Activitatea politică
Pe lângă îndatoririle preoțești și protopopești, apreciat de Superioritatea bisericească, a dezvoltat o activitate rodnică pe terenul politic și național românesc. Întreținând legături strânse cu regretatul Ioan Bianu, fost președinte al Academiei Române, era la curent cu toate mișcările și pornirile din Vechiul Regat. I se trimiteau cărți românești, literare, istorice, geografice, pe care le împărțea intelectualilor din protopopiat și mai ales corpului învățătoresc, mai mereu presat de autoritățile maghiare, să-și schimbe ținuta românească. Anul mare al Unirii tuturor românilor, l-a aflat pe postul de veghe în Valea-Lungă, unde alăturea de Dr. Ion Bianu și alți români vrednici, s-a pus în fruntea mișcării românești și în calitate de președinte al Consiliului Național local a contribuit mult la așezarea cârmuirii românești din acele ținuturi.
^Gelu Neamțu, Mircea Vaida Voevod (). 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire. Editura Academiei Române, București. p. 74.
Bibliografie
Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară
Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
