Județul Hunedoara

Hunedoara

— Județ —

În sensul acelor de ceas: Castelul Corvinilor, Biserica Sfinții Arhangheli din Ghelari, Biserica Sfântul Nicolae din Densuș, Lacul Cinciș, Sarmizegetusa Regia, Deva și cetatea sa

Stemă

Hunedoara (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°47′N 22°56′E / 45.78°N 22.93°E

Atestare

1925

Reședință

Deva

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Hunedoara[*]

Laurențiu Nistor

(PSD, 2020)

- Prefect

Fabius Tiberiu Kiszely (PSD)

Suprafață

- Total

7,063 km²

Populație (2011)

- Total

361,657 locuitori

- Densitate

51,2 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

54

Indicativ autovehicule

HD

Locul după populație

19

Prezență online

http://www.cjhunedoara.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Hunedoara indicat

Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Istorie

Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.

In 1983 in publicatia Faclia arheologul Hristache Tatu a afirmat ca a descoperit in judetul Hunedoara locul fortificat al bataliei dacoromane de la Tapae.^{[necesită citare]}

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.

Geografie

General

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiul. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.

Resurse

Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.

Căi rutiere

Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferate

Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Zone etnografice

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.

Populație

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2021 avea o populație stabilă de 361.657 locuitori.^[1]

Județul Hunedoara - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Turism

Parcul Național Retezat și alte regiuni pitorești îl fac unul dintre cele mai frumoase județe din România. De asemenea, în patrimoniul mondial UNESCO se află Fortărețele dacice din Munții Orăștiei. Județul este al treilea de pe ruta Via Transilvanica, traseu turistic care străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei.

Principalele atracții turistice din județ sunt:

Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina
Fortărețele dacice din Munții Orăștiei
Ulpia Traiana Sarmizegetusa - capitala provinciei romane Dacia.
Edificiile medievale de la Densuș, Deva, Hunedoara, Santămaria-Orlea, Strei.
Castelul Corvinilor din Hunedoara
Turnul medieval de pază din Crivadia

Politică

Județul Hunedoara este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Laurențiu Nistor de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[2]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	16
	Partidul Național Liberal	9
	Alianța pentru Unirea Românilor	7

Articol principal: Politica județului Hunedoara.

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Hunedoara.

Județul este format din 69 unități administrativ-teritoriale: 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Hunedoara.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Brad	municipiu	14.495
	Deva	municipiu reședință de județ	61.123
	Hunedoara	municipiu	60.525
	Lupeni	municipiu	23.390
	Orăștie	municipiu	18.227
	Petroșani	municipiu	37.160
	Vulcan	municipiu	24.160
	Aninoasa	oraș	4.360
	Călan	oraș	11.279
	Geoagiu	oraș	5.294
	Hațeg	oraș	9.685
	Petrila	oraș	22.692
	Simeria	oraș	12.556
	Uricani	oraș	8.972
Comune
	Baia de Criș	comună	2.611
	Balșa	comună	871
	Baru	comună	2.696
	Beriu	comună	3.138
	Blăjeni	comună	1.192
	Boșorod	comună	2.062
	Bretea Română	comună	3.052
	Brănișca	comună	1.767
	Buceș	comună	1.961
	Bucureșci	comună	1.553
	Bulzeștii de Sus	comună	271
	Bunila	comună	306
	Burjuc	comună	873
	Băcia	comună	1.827
	Băița	comună	3.712
	Bănița	comună	1.211
	Bătrâna	comună	127
	Cerbăl	comună	474
	Certeju de Sus	comună	3.126
	Crișcior	comună	3.841
	Cârjiți	comună	681
	Densuș	comună	1.577
	Dobra	comună	3.345
	General Berthelot	comună	896
	Ghelari	comună	1.983
	Gurasada	comună	1.492
	Hărău	comună	2.231
	Ilia	comună	3.662
	Lelese	comună	406
	Lunca Cernii de Jos	comună	905
	Luncoiu de Jos	comună	1.815
	Lăpugiu de Jos	comună	1.659
	Mărtinești	comună	956
	Orăștioara de Sus	comună	2.079
	Pestișu Mic	comună	1.207
	Pui	comună	4.122
	Rapoltu Mare	comună	1.960
	Ribița	comună	1.347
	Romos	comună	2.604
	Râu de Mori	comună	3.153
	Răchitova	comună	1.330
	Sarmizegetusa	comună	1.209
	Sântămăria-Orlea	comună	3.251
	Sălașu de Sus	comună	2.359
	Teliucu Inferior	comună	2.344
	Tomești	comună	1.075
	Toplița	comună	715
	Totești	comună	1.893
	Turdaș	comună	1.801
	Vața de Jos	comună	3.728
	Vețel	comună	2.872
	Vorța	comună	876
	Vălișoara	comună	1.197
	Zam	comună	1.875
	Șoimuș	comună	3.371

Referințe

^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 24 decembrie 2015. Accesat în 7 noiembrie 2016.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 27 octombrie 2024.

Lectură suplimentară

Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923