Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.
Cizmarul Ghiță, familist și cu oarece „chiag”, renunță să mai repare cizmele sătenilor și împreună cu frumoasa sa soție, Ana, cumpără un han, destul de izolat din apropierea Aradului, mutându-se acolo împreună cu copiii și soacra. Însă dorința sa de a avea cât mai mulți bani îl face să se asocieze cu Lică Sămădăul, un tâlhar la drumul mare. Asocierea cu Lică Sămădăul duce în final la dezumanizarea sa, distrugerea sa și a familiei lui.
Regizorul Victor Iliu a afirmat „Când am realizat La moara cu noroc s-a vorbit despre o influență a western-ului, acest gen cinematografic atât de intim legat de tradițiile culturale și istoria poporului american. Toate existau în nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult timp înainte de afirmarea western-ului în spiritul unui realism critic evaluat.” (1956)[7]
Primire
Filmul a fost vizionat de 5.009.055 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[8]
Note
^Nicolae Cabel, Victor Iliu, Editura Meridiane, București, 1997, p. 38.
^Nicolae Cabel, Victor Iliu, Editura Meridiane, București, 1997, p. 37.
^Ion Cantacuzino, Manuela Gheorghiu (coord.), Cinematograful românesc contemporan (1949-1975), Ed. Meridiane, București, 1976, p. 214.