Agoston Haraszthy (scriitor, voiajor și viticultor) era al doilea maghiaro-american de renume mondial și în același timp primul magnat maghiar care s-a stabilit permanent de buna voie (nefiind refugiat) în Statele Unite. A adus în SUA peste 100 de specii europene de struguri. El este considerat "tatăl viticulturii californiene" ("Father of California Viticulture").[4][5] El era în același timp și al doilea maghiar care a scris o carte despre Statele Unite.[6] După ce s-a stabilit în California în 1849, Haraszthy a fondat Buena Vista Vineyards în Sonoma (astăzi: Buena Vista Carneros), cea mai renumită regiune viticolă din California.
Hungaria Hall, Cleveland (Little Hungary)
Deși imigrarea maghiarilor în Statele Unite ale Americii este continuă, se pot distinge patru valuri mari de imigrare:
În primul val de imigrare (1849-1850) au sosit pașoptiștii maghiari (Forty-Eighters), refugiați din cauza revanșei habsburgice (cundus de Julius Jacob von Haynau) după înăbușirea revoluției în 1849. În 1851 a venit în SUA și Lajos Kossuth (s-a stabilit în New York și a rămas în țară până la 1856 când s-a mutat în Scoția iar mai târziu în Italia). Sosirea primului revoluționar democrat din Europa Centrală era sărbătorit în New York în cadrul unor festivități și ceremonii de onoare.
În 1852 s-au emis Bancnotele Kossuth (Dolarul Kossuth): bancnote de 5 dolari american cu stema Ungariei și simbolurile Revoluției Maghiare din 1848. Deși Kossuth s-a mutat mai târziu în Italia, mulți dintre pașoptiștii maghiari au rămas în Statele Unite. Descendenții lor trăiesc și astăzi în America.
Dacă în cadrul primului val de imigrare au sosit mai degrabă nobili educați și bogați, în al doilea val (în jurul anului 1900) au venit reprezentanții claselor sociale mai sărace și needucate (țărani, foști iobagi și orășeni săraci). În cadrul acestui val au sosit aproximativ 650 000-700 000 de maghiari.
În cadrul celui de al treilea val (în timpul celui de Al Doilea Război Mondial) au sosit refugiații evrei (și mozaici sau sâmbotași maghiari), socialiști și liberali maghiari. Ei s-au stabilit mai ales în Statul New York, în Brooklyn, Boro Park, Kiryas Yoel, etc. și sosirea lor a continuat până la sfârșitul anilor 1940. Cel mai renumit grup al lor este comunitatea hasidică Satmar, care trăiește și în prezent în Brooklyn și în localitățile înconjurătoare, membrii ei fiind vorbitori de limba idiș sau maghiară. Primul lor conducător era prim-rabinul hasidic de la Satu Mare, Joel Teitelbaum, fondatorul orașului hasid Kiryas Yoel (Orașul lui Joel). Astăzi în Kiryas Joel 18,9% din populația totală se declară fiind de origine maghiară.[7]
Al patrulea val de imigrare s-a produs după Revoluția maghiară din 1956. În cadrul acestuia au sosit în SUA cca 40 000 de "56-iști".
În afara ecestor trei valuri mai exista încă două valuri mai mici (după 1918 și după 1945) în cadrul cărora a sosit în Statele Unite o parte a nobilimei maghiare (mai ales de la teritoriile acordate țărilor înconjurătoare). După 1990 s-a accentuat din nou emigrarea maghiarilor din Ungaria și din țările înconjurătoare în SUA și Kanada.
Demografie
Distribuția populației maghiaro-americane în Statele Unite ale Americii (2006)George Pataki, guvernatorul Statului New York între 1995 – 2007 (trei mandate) - cel mai cunoscut politician maghiaro-american al ultimilor decenii
Conform recensământului din 2006, în Statele Unite sunt 1 563 081 de maghiari americani[8][9]
Numărul estimat al americanilor de origine maghiară este cca 4 milioane de persoane, inclusiv maghiarii emigrați din România, Cehoslovacia, Iugoslavia, etc.
Statele cu cea mai mare populație maghiară sunt:[10]
Evrei ortodocși sătmăreni în Brooklyn (o mare parte dintre ei se declară ca fiind de origine maghiară)
Ohio
193,951
New York
137,029
California
133,988
Pennsylvania
132,184
New Jersey
115,615
Michigan
98,036
Florida
96,885
Orașul cu cea mai însemnată pondere maghiară este Kiryas Yoel, locuit de evrei hasidici. În trecut Cleveland (Ohio) era cel mai mare centru maghiaro-american, numit și Little Hungary. Aici este Holul Ungariei (Hungaria Hall) pe Clark Avenue. Muzeul (Hungarian Heritage Museum in Cleveland) și centrul cultural (Hungarian Cultural Center of Northeastern Ohio) al maghiarilor din Ohio funcționează și azi. Deși majoritatea maghiarilor s-au mutat de aici (pe locul lor veneau în majoritate afro-americani), numele străzilor și restaurantelor renumite păstrează și azi amintirea celei mai mari comunități maghiare din SUA. Astăzi au rămas aici cca 50 000 de maghiari care continuă să păstrează tradițiile naționale, religioase și culturale. În jurul anilor 1990 erau 924 de organizații maghiare în Cleveland.[11]
Memoria culturală maghiară din SUA (străzi, monumente, parcuri, etc.)
În Statele Unite există o serie de localități, toponimicuri, comitate, parcuri și monumente care păstrează amintirea prezenței maghiarilor pe teritoriul american. Cele mai multe locații de acest fel sunt legate de cultul revoluționarului Lajos Kossuth.
Școlile maghiare din SUA sunt instituții de învățământ în cadrul cărora elevii maghiaro-americani pot învăța limba și literatura maghiară, istoria Ungariei și a maghiarilor, dansuri, cântece, obiceiuri maghiare, geografia Ungariei, geografia Europei și Europei Centrale, gastronomie (bucătărie maghiară), etc. Majoritatea școlilor maghiaro-americane funcționează periodic și facultativ (câteva zii de învățământ pe lună), doar câteva școli se găsesc în SUA (cu sistem de predare de zi) care funcționează zilnic. Totuși, prin anumite contracte cu școlile americane, mediile din școlile maghiare de obicei se calculează și în sistemul de credit (ca ore facultative). În majoritatea școlilor maghiaro-americane sunt mai multe secții sau clase privind vârsta și cunoștința de limbă a elevilor. Privind faptul că mulți dintre familiile maghiaro-americane trăiesc în SUA de mult, studenții din a treia-patra cenerație nu sunt vorbitori de limba maghiară în momentul școlarizării. Ei învață limba maghiară ca limbă străină.
Principalele școli maghiare sunt:[14][15]
În afară de aceste instituții, în cadrul celor mai importante instituții universitare există catedră de limbă și literatură maghiară (sau de hungarologie).
Hungarian - American Social Club (Phoenix), Fundația Casa Maghiară Unită (Los Angeles), Szabadságharcos (Revoluționar, San Francisco), Barátság (Prietenie, San Francisco), Hungarian Club of Colorado (Denver), Játszóház (Casa de copii, Denver), Hungarian Cultural Society of CT (Stamford), Pannonia Magyar Klub (Clubul Maghiar Pannonia, Fairfield), Hungarian Community Club of Wallingford (Wallingford), Hungarian America Foundation (Washington, D.C.), Hungarian American Coalition (Coaliția Maghiaro-americană, Washington, D.C.), Hungarian Reformed Federation of America (Washington, D.C.), Unicum (Washington, D.C.), Floridai Erdélyi Szövetség (Uniunea Transilvăneană din Florida, Orlando), Amerikai Magyar Szövetség (Uniunea Maghiaro-Americană, Sarasota), Amerikai Magyarok (Maghiarii din America, Palm Beach), Georgai Magyarok Klubja (Clubul Maghiarilor din Georgia, Atlanta), Hungarian Americans of Hawaii (Hawaii), Hungarian Cultural Association (Bloomington, Indiana), Magyar Klub, Árpádhon, Boskola, Massachusetts Hungarians (Boston), Hungarian Detroit, Minnesota Hungarians, The Hungarian Club of Triangle (Durham), The Carolinas Hungarian Meetup Group (Elkin), American Hungarian Fundation (New Brunswick - numai în limbă engleză), Hungarian American Athletic Club (New Brunswick), Asociația Femeilor Maghiaro-Americani (New Brunswick), Hungarian Club of New Mexico (Albuquerque, New Mexico), Manhattan Hungarians (Manhattan), Hungarian Human Rights Foundation (New York), First Hungarian Literary Society, Hungarian Heritage Society (Cleveland), Hungarian-American Social and Cultural Organisation, Hungarian Club of N-E Ohio (Hiram), Comunitatea Maghiară Dayton, Magyar Baráti Közösség (Comunitatea Prietenească Maghiară, West Linn), Magyar Tanya (Philadelphia), Club Maghiar (Philadelphia), William Penn Association (Pittsburg), United German Hungarian Club (Philadelphia), Csárdás Dancers (Austin, Texas), Hungarian Club at University of Texas (Austin, Texas), Hungarian Multicultural Center (Dallas), Hungarian American Cultural Association Houston (Huston), USA – American Hungarian Educators Association (engleză), Hungarian American Association of Washington (Seattle), etc.
Majoritatea maghiarilor americani aparține la una dintre următoarele religii: reformată, romano-catolică, mozaică, baptistă, greco-catolică, unitariană sau evanghelică. Cea mai puternică comunitate maghiară este cea reformată (deși în cadrul două biserici diferite). Procentul maghiaro-americanilor vorbitori de limba maghiară (ca limba maternă sau ca a doua limbă) este cea mai mare între credincioșii reformați (apoi între cei baptiști), maghiara fiind principala limbă al acestei biserici. Populația romano-catolică este mult mai asimilată, totuși în abia toate orașele mai mari se află și biserică catolică maghiară.
Prezența comunităților reformate în SUA este continuă încă din secolului XIX. Prima slujbă reformată în SUA era la New York în 1852, celebrată de pastorul Ács Gedeon, capelanul lui Lajos Kossuth în biserica olandezilor reformați din strada Fullton. În anii 80-90 al secolului XIX. sunt fondate primele biserici și comunități: în A Cleveland, Pittsburgh, South Norwalk, Trenton și New York.[17]
La început aceste comunități au format o ramură a Bisericii Reformate Maghiare, însă după un scurt timp și-au dat seama că conducerea bisericii din țara-mamă este aproape imposibilă.
La 7 octombrie 1921 s-a cheiat Acordul de la Tiffin între majoritatea comunității reformate și biserica Reformed Church, cea mai mare biserică presbiteriană calvinistă pe atunci. Conform acordului comunitățile maghiare s-au unit cu biserica americană, alcătuind o eparhie separată (Eparhia Kálvin) și având o autonomie largă în cadrul acesteia. O mare parte a pastorilor și credincioșilor însă au refuzat unificarea cu orice altă biserică calvină și au rămas independenți în cadrul unei noi biserici: Biserica Reformată Maghiară din America.[18]
Această biserică este activă și azi cu o mărime deja aproape egală cu eparhia reformată din biserica presbiteriană.
Cele două comunități maghiare și episcopii lor:
În afara celor două eparhii mari există și biserici reformate care s-au incadrat în alte biserici calviniste/presbiteriane existente în SUA (precum și comunități mici independente). Cele mai importante dintre acestea sunt:
Preoții reformați maghiari din SUA alcătuiesc o Conferință Pastorală comună și organizează periodic Sinoduri Universale Reformate. Biserica Reformată Maghiară din America s-a reunit cu celelalte biserici reformate maghiare (inclusiv Biserica Reformată din România) la Sinodul General de la Debrețin (22. mai 2009.), acceptând noua Constituție comună a bisericii. Prin acest act participanții sinodului au inființat Biserica Reformată Maghiară universală (globală) din care fac parte bisericile (respectiv eparhiile) reformate din Ungaria, România, Serbia, Ucraina, SUA și Canada. Deși Biserica Reformată Creștină din Slovacia n-a semnat această constituție comună (având în vedere că reformații de etnie slovacă reprezintă o minoritate mai numeroasă în biserică), conducerea sa a participat totuși la sinod, acceptând statutul de membru consultant de onoare a bisericii universale.[21]
Celelalte biserici reformate maghiare din SUA nu s-au unit cu biserica reformată maghiară universală, făcând parte din anumite biserici mari presbiteriene americane. Toate dintre aceste biserici sunt membrii Uniunii Mondiale a Bisericilor Reformate.
Numărul bisericilor romano-catolice în care limba liturgiei este maghiara este puțin mai redus decât celor reformate, din cauza faptului că romano-catolicii maghiari aparțin - fără orice autonomie internă - la diferite dieceze și arhidieceze americane (în care, bineînțeles, vorbitorii de limbă engleză sunt în majoritate), iar din cauza lipsei generale de preoți în biserica catolică, adeseori rămân temporer fără preot. În anumite cazuri când această problemă nu poate să fie rezolvată înt-un anumit timp (prin ajutorul bisericilor din Ungaria sau România) și nu sosesc preoți maghiari din Europa, comunitățile respective primesc preoți americani sau uneori chiar se desființează.
Din cauza lipsei de preoți unii catolici au trecut la confesia reformată
Din cauza acestor probleme în New York de exemplu există doar o singură biserică romano-catolică maghiară (față de cele două biserici mari reformate). Cu toate acestea și astăzi sunt biserici romano-catolice maghiare în abia toate orașele importante ale Statelor Unite. Majoritatea lor poartă numele unor Sfinți maghiari (sfânt patron) mai ales celor din Dinastia Arpadiană. Cele mai cunoscute biserici romano-catolice maghiare (cu slujbe în limba maghiară) sunt:
În vara anului 2010 episcopul Richard Lennon al diecezei din Cleveland a hotărât închiderea toate bisericile care au mai puțini credincioși de 2000 de persoane, printre care și trei biserici maghiare (inclusiv Biserica Sfântul Emeric al Ungariei din Cleveland, o biserică de mai mult de 100 de ani și peste 600 de enoriași). Decizia episcopului de a închide cca 50 de biserici (între ele mai multe biserici catolice minoritare) și vânzarea lor către oameni privați era criticată de guvernul maghiar, de deputații din Ohio (de exemplu de Dennis Kucinich) și a provocat reacții vehemente în cadrul credincioșilor. După ultima slujbă în Biserica Szent Imre unii dintre demonstranți au ocupat biserica și n-au ieșit din ea timp de câteva zile. Pe lângă cele trei biserici maghiare episcopul Lennon a ordonat închiderea bisericilor poloneze, slovene și a altor imigranți din Europa (între ele și mici comunități de români). Vânzarea bisericilor era necesară pentru că biserica romano-catolică avea probleme financiare. Conform unor reviste americane aceste probleme erau cauzate de scandalele legate de cazurile de pedofilie în biserică[22] (biserica americană devenind nevoită să plătească miliarde de dolari ca despăgubire victimelor acestor cazuri).[23][24][25][26]
După închiderea bisericii din Cleveland a mai rămas o singură biserică romano-catolică maghiară (Biserica Romano-Catolică "Árpádházi Szent Erzsébet") pentru cca 6000 de credincioși activi maghiari (și mii de credincioși "pasivi" care merg ocazional la biserică), într-o zonă puțin populată. În urma conflictelor credincioșii romano-catolici erau invitați de către bisericile reformate și luterane să participă la slujbele protestante (mulți dintre ei au și trecut la protestantism).[27]
Soarta bisericii a fost decisă de Sfântul Scaun, care a acceptat contestația a 11 dintre cele 50 de comunități afectate și a ordonat redeschiderea Bisericii Sfântul Emeric și reangajarea preotului Siklódi Sándor (delegat după închiderea bisericii la o biserică maghiară din Chicago). Episcopul Richard Lennon, deși a avut și el dreptul de a contesta, a acceptat imediat decizia Sfântului Scaun. La data de 4 noiembrie2010 a avut loc prima liturghie după redeschiderea bisericii. Astfel comunitatea maghiară din Cleveland a menținut două dintre cele trei biserici maghiare, inclusiv și una dintre cele mai vechi biserici maghiare din Ohio (Bisericii Sfântul Emeric a fost sfințită în 1905).[28][29]
Sinagoga și schul Congregation Beth Hamedrash Hagodol Anshe Ungarn (Great House of Study of the People of Hungary, în română: Casa mare de studii al oamenilor din Ungaria) - o sinagogă al evreilor maghiari din Manhattan (spre deosebire de majoritatea sinagogilor evreilor maghiari acesta nu aprține curentului hasidic sătmărean)
În istoria mozaismului maghiar iudaismul neolog este acel curent care a avut încă din secolul XIX o ideologie maghiarofilă. În conceptul neologiei credincioșii se autodefinesc maghiari de religie mozaică (și nu ca fiind etnici evrei) - timp ce în conceptul ortodox „poporul ales” înseamnă și un grup etnic (nu numai religios).
Bineînțeles, apariția sionismului le-a modificat puțin aceste concepții dar vechile diferențe între ei nu au dispărut.[32]
De la începutul secolului (și până azi) mulți rabini și credincioși neologi au sosit în sua, iar câteva grupuri dintre ele au format comunități vorbitori de limba maghiară (în cazul neologilor maghiara este folosită și în cadrul slujbelor pe lângă cea ebraică și în loc de idiș). Marea majoritate a lor totuși s-a asimilat din cazul că în SUA nu există nici-o biserică sau organizație neologă (neologia fiind un curent specific maghiar) iar comunitățile neologi s-au alăturat ori la curentul conservativ ori cel de reform al iudaismului american.
În mod neobișnuit o parte dintre ortodocșii din SUA, originari în mare parte de la Satu Mare și Sighetul Marmației (credincioși și lideri ai hasidismului sătmărean) au o identitate maghiarofonă. Această comunitate (a doua ca mărime dintre comunitățile hasidice din lume), încă din timpul prim-rabinului și primului rebbe Joel Teitelbaum, este anti-sionist, refuză folosirea limbei ivrit și nu recunoaște statul contemporan Israel (considărând că statul Israel trebuie reânființată doar după nașterea Meșaiahului).
Rav Aaron Teitelbaum, al treilea satmar rebbe (și al șaselea sigeter rebbe), unul din cele două prim-rabinuri sătmărene de azi (cu reședința la Kiryas Joel)
Ca urmare ei vorbesc doar limba Idiș și cea maghiară între ei (în slujbă numai idiș și ebraică veche). O mare parte dintre ei se declară ca fiind maghiari sau de origine maghiară. Cea mai mare pondere a maghiaro-americanilor este în orașul hasidic sătmărean Kiryas Joel.
După alegerea ca prim rabin și rebbe al prim-rabinului sighetean Moshe Teitelbaum curentele hasidice sătmărene și sighetene s-au unit, el fiind urmașul tatălui său în scaunul de rebbe al Sighetului. Din cauza testamentului său echivoc s-a produs o schizmă în hasidismul sătmărean: azi două dintre fii lui se consideră "satmarer rebbe" și ca urmare azi sunt două comunități separete sătmărene în SUA (având sinagogi și în Canada, Anglia, Israel și Budapesta), una cu reședința la Kiryas Joel, al cărei rebbe este rav Aaron Teitelbaum și celălalt cu reședința la Brooklyn al cărei rebbe este rav Zalman Teitelbaum. Prim-rabinii de azi folosesc denumirea de satmar rebbe (satmarer rebbe în idiș, szatmári rebbe în maghiară) deși au moștenit și titlul de sigeter rebbe (rebbe de la Sighet). Toți sunt descendenții prim-rabinului rav Teitelbaum Mózes (numit și Yismach Moshe) de la Sátoraljaújhely, făcând parte din Dinastia rabinică Teitelbaum.[33][34][35]
Luterani
Luteranii maghiari din SUA alcătuiesc o comunitate mai mică față de comunitățile reformate și romano-catolice. În diferite părți a Statelor Unite sunt cca 5-8 comunități. Cea mai importantă (și cea mai mare) comunitate evanghelică-luterană este cea din Cleveland (pastor: Tamásy Éva).[36][37]
Biserica unitariană din Lancaster. Aici era preot pastorul Szent-Iványi Sándor
^Pinney, Thomas. A History of Wine in America. Berkeley: University of California Press, 1989, p. 269.
^Pinney, Thomas, A History of Wine in America (University of California Press, 1989), 269; McGinty, Strong Wine: The Life and Legend of Agoston Haraszthy, 1.
^Útazás Éjszakamerikában (Travels in North America), Pest, 1846, 2d ed., Pest, 1850; McGinty, Strong Wine: The Life and Legend of Agoston Haraszthy, 101.
-LLNL.jpg)
.jpg)
.jpg)
