Natalia Gavrilița

Date personale
Natalia Gavrilița
Gavrilița în 2022
Nume la naștere	Natalia Catrinescu
Născută	21 septembrie 1977 (47 de ani) Mălăiești, raionul Grigoriopol, RSS Moldovenească, URSS
Cetățenie	Moldova România^[2] Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Etnie	moldoveni
Religie	creștinism ortodox[*]
Ocupație	economistă politiciană jurist
Limbi vorbite	limba română limba rusă limba engleză
Prim-ministru al Republicii Moldova
În funcție 6 august 2021 – 16 februarie 2023
Președinte	Maia Sandu
Precedat de	Aureliu Ciocoi (interimar)
Succedat de	Dorin Recean
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a
În funcție 23 iulie – 8 septembrie 2021
Succedat de	Ana Calinici
Ministru al Finanțelor al Republicii Moldova
În funcție 8 iunie – 14 noiembrie 2019
Președinte	Igor Dodon
Prim-ministru	Maia Sandu
Precedat de	Ion Chicu
Succedat de	Sergiu Pușcuța

Partid politic	PAS
Ideologie	Liberalism social^[1]
Alma mater	Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Kennedy de Guvernare și Administrație Publică de la Harvard[*]
Prezență online
pagină Facebook
Modifică date / text

Natalia Gavrilița (n. Catrinescu,^[3] 21 septembrie 1977, Mălăiești, RSS Moldovenească, URSS) este o economistă și politiciană moldoveană. A deținut funcțiile de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 6 august 2021 – 16 februarie 2023 (Guvernul Natalia Gavrilița) și ministru al finanțelor în perioada 8 iunie – 14 noiembrie 2019 (în Guvernul Maia Sandu). A mai deținut funcțiile de vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în legislatura a XI-a.

Studii

În perioada 1995 – 2000 Natalia Gavrilița a urmat studiile de Licență la Universitatea de Stat din Moldova, este licențiată în Drept Internațional.^[4] În 2003 a urmat bursa academică Edmund S. Muskie. Natalia Gavrilița are o diplomă de masterat în Politici Publice la Școala de Guvernare J. F. Kennedy al Universității Harvard.^[4]

Carieră profesională

În perioada 2007 – 2009, Gavrilița a activat în cadrul Ministerul Economiei și Comerțului din Republica Moldova, în calitate de Șef al Departamentului pentru Prognoze Economice și Programe de Dezvoltare și Șef al Direcției Coordonare a politicilor și asistenței externe în cadrul aparatului Guvernului.

În perioada 2009 – 2013, Gavrilița a lucrat pentru organizația Oxford Policy Management în Marea Britanie în calitate de consultant superior și, ulterior, în calitate de Manager de portofoliu pe metode de evaluare.

În perioada 2013 – 2015 a fost Secretar de Stat și Șef de Cabinet în cadrul Ministerului Educației, condus în acea perioadă de Maia Sandu.^[4] De asemenea, a exercitat rolul de Director Executiv al Proiectului Reforma în Educație al Băncii Mondiale.

Din 2015 până în 2019 a fost Director al Fondului Global pentru Inovare unde a gestionat un portofoliu de 11 proiecte cu un buget de aproximativ 13,5 milioane de dolari și a condus procesul de selectare, analiză, contractare și administrare a proiectelor de investiții în inovații pentru țările in dezvoltare ^[5].

În 2019 a fost ministru al finanțelor în cadrul Guvernului Sandu^[4] unde s-a remarcat prin mobilizarea suportului bugetar în volum de circa 100 milioane dolari SUA, restabilirea relațiilor și reluarea suportului bugetar cu FMI și Uniunea Europeană. În cadrul Guvernului, a elaborat Bugetul Solidarității în care erau prevăzute majorări de salarii pentru anumite categorii de angajați, ajutor pentru nevoiași, creșterea alocațiilor și indemnizațiilor ^[6].

În 2021 a fost înaintată de către Președintele Republicii Moldova în calitate de candidat la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, iar coaliția PSRM-Șor a respins candidatura Nataliei Gavrilița și echipa de miniștri ^[7].

Ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Natalia Gavrilița a fost aleasă în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista PAS ^[8]. La data de 6 august 2021, a fost votată în funcția de prim-ministră a Republicii Moldova, susținând o garnitură guvernamentală și un program guvernamental votat de 61 de deputați (din totalul de 101).

Pe 10 februarie 2023 Natalia Gavrilița și-a dat demisia din funcția de prim-ministru.^[9]

Guvernul Gavrilița

Vezi și: Guvernul Natalia Gavrilița.

Natalia Gavrilița și-a început activitatea ca prim-ministru la data de 6 august 2021. Cabinetul său este format majoritar de membri independenți din punct de vedere politic, doar câteva ministere fiind ocupate de membri de partid ai PAS.^[10] La momentul votării listei de miniștri a fost votat și programul guvernamental, acesta fiind intitulat „Moldova vremurilor bune”, aluzie la sloganele de campanie utilizate de PAS în ultimele campanii electorale (ex: "E vremea oamenilor buni", "Pornim vremurile bune") și conține 45 de pagini.^[11]

Criza gazelor naturale

Contractul cu Gazprom pe care Republica Moldova îl avea a expirat la 1 octombrie 2021. Cu toate acestea, ambele părți au stabilit prelungirea contractului pentru încă 30 de zile. Gazprom a livrat gaze în cantități de 3 ori mai mici, la prețuri și de 790 de dolari la mia de metri cub, comparativ cu prețul de 550 de dolari cu o lună în urmă. Comparativ cu anul trecut, Republica Moldova achita costuri de 5 ori mai mari.^[12] Guvernul de la Chișinău a operat diverse măsuri de avarie, incluzând pornirea sistemelor de încălzire pe păcură. În acest timp, negocierile cu Federația Rusă au continuat, însă în paralel Republica Moldova a avut și discuții cu alte țări, inclusiv România. Moldova a intrat în stare de urgență pe seama crizei energetice pentru 30 de zile, începând cu 22 octombrie.^[13] Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat personal cu Dmitri Kozak privind problema gazelor.^[14] Vice prim-ministrul Republicii Moldova și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Andrei Spînu, a reușit să ajungă la un consens cu Federația Rusă, în avantajul Republicii Moldova. Noul contract are o durată de 5 ani și include prețul cerut de Guvernul de la Chișinău. De asemenea, în ceea ce privește chestiunea achitării datoriilor, Spînu a declarat că Rusia a fost de acord ca un audit independent să stabilească circumstanțele în 2022.^[15]

Fostul consilier prezidențial al României de pe vremea președintelui Traian Băsescu, Cristian Hruțuc, a catalogat acordul cu Gazprom drept o victorie a noii guvernări pro-europene de la Chișinău, clauzele favorizând interesele Republicii Moldova.^[16]

Viață personală

Natalia Gavrilița a fost căsătorită cu Vladimir Gavrilița, consilier în cadrul corpului de control a prim-ministrului Republicii Moldova, în perioada în care Maia Sandu a fost premier. Aceștia au divorțat în iunie 2021.^[17]

Bunicul acesteia, Trifon Catrinescu, a luptat în Armata Roșie în cel de-al doilea război mondial, fiind decorat cu Medalia pentru victoria asupra Germaniei în Marele Război pentru Apărarea Patriei 1941-1945.^[18]

Controverse

În cadrul unei emisiuni TV, istoricul și politicianul unionist Octavian Țîcu a criticat-o pe Natalia Gavrilița, deoarece aceasta susține statalitatea moldovenească, deși are și cetățenie română. În replică, aceasta a spus că nu își mai amintește ce conține jurământul pentru cetățenie, că nu este unionistă și că vrea ca toți moldovenii, indiferent de cetățenie, să trăiască bine în țara lor: Moldova. Țîcu a catalogat-o drept oportunistă.^[19]

În timpul campaniei electorale pentru alegerile din 2021, Gavrilița a apărut într-un clip în limba rusă, în care promova conceptul de "popor moldovenesc". Ziarul Timpul de dimineață a acuzat-o de moldovenism.^[20]