A debutat în anul 1966 cu volumul Turnul înclinat.
Dintre numeroasele volume de versuri, s-a bucurat de o foarte călduroasă primire critică selecția Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu, Editura Eminescu, 1999, în care sunt adunate versuri din plachetele:
De neatins de neatins, 1978
Jurnal de noapte, 1980
Fericit prin corespondență, 1982
Binemuritorul, 1996
Proză
Zece minute de nemurire (1983)
Scara interioară (1987)
Un teatru de altă natură, Editura Cartea Românească, București, 2006[2]
Premii și distincții
Nicolae Prelipceanu a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj pentru vol. 13 iluzii (1971); Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor (vol. Dialoguri fără Platon, 1976); Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (vol. De neatins, de neatins, 1976 și Fericit prin corespondență, 1983); Premiul Asoc. Scriitorilor din Cluj pentru vol. de proză Tunelul norvegian (1980); Premiul Uniunii Scriitorilor pentru vol. Binemuritorul (1996).[3]
În 2004 s-a aflat printre nominalizații Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, pe care juriul prezidat de Nicolae Manolescu l-a atribuit timișoreanului Șerban Foarță. În 2013 i se decernează Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” - Opera Omnia.[4]
