Noua Opțiune Istorică

Noua Opțiune Istorică
Oameni cheie
Președinte	Victor Alexeev
Fondator(i)	Gheorghe Ghimpu
Date
Înființat	19 februarie 1992
Număr de membri	6,000[1]
Informații
Ideologie oficială	creștin-democrație (1992—2013), social-democrație (din 2013)
Prezență online
www.optiunea.md
Modifică date / text

Noua Opțiune Istorică, abreviat NOI este un partid politic din Republica Moldova, format pe 19 februarie 1992 ca Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Represiunilor din Moldova. Partidul pledează pentru ieșirea Moldovei din CSI, aderarea la blocul NATO și pregătirea țării pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Sloganul partidului este „Totul pentru oameni”

Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Represiunilor din Moldova (AFDP VRM) a fost constituită la 19 februarie 1992. Președintele AFDP VRM a fost ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990—1994) Gheorghe Ghimpu. Partidul era exponentul al dreptei național-creștine.

La 9 ianuarie 1994 a fost întemeiată Asociația Victimelor Regimului Comunist de Ocupație și a Veteranilor de Război ai Armatei Române (AVRCO VRAR) prin fuziunea AFDP VRM cu doi formațiuni social-politice — Asociația Victimelor Represiunilor Comuniste (AVRC) și Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Participanților la cel de-al doilea război mondial în cadrul Armatei Române (AFDP PDRMAR), constituite respectiv în 1990 și în 1991.

La Congresul al IV-lea a Asociației Victimelor Regimului Comunist de Ocupație și a Veteranilor de Război ai Armatei Române din 11 iunie 2000 partidul a fost denumit Partidul Național Român. Fiind succesorul de drept al AVRCO VRAR, PNR exprimă și apără interesele și năzuințele foștilor deținuți politici și deportați, ale veteranilor de război ai armatei române, ale urmașilor acestora, precum și ale altor cetățeni ai Republicii Moldova. Astfel, PNR activează în scopul redobîndirii drepturilor legitime ale persoanelor care au suferit în timpul regimului comunist; "apărării demnității, drepturilor și libertăților democratice ale membrilor săi și ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova".

Gheorghe Ghimpu, președinte PNR, decedează la 13 noiembrie 2000, în urma rănilor suferite într-un accident rutier petrecut la 27 octombrie 2000, rămas fără elucidare.

Partidul Național Român a participat, împreună cu Partidul Național Liberal (PNL), în alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 pe lista Mișcării Acțiunea Europeană (MAE). MAE nu a trecut pragul electoral, obținînd 1.01% de voturi. Înaine de alegerile, la 2 februarie 2009, liderii celor trei formațiuni politice, Vitalia Pavlicenco, președintele PNL, Anatol Petrencu, președintele MAE și Vasile Dobrogeanu, președinte interimar al PNR, au prezentat echipa guvernamentală MAE-PNL-PNR (Guvernul din umbră)^[2].

La 30 martie 2013 a avut loc congresul al VIII-lea al Partidului Național Român, care l-a ales pe Victor Alexeev în funcția de președinte al partidului. Congresul a adoptat noua denumirea partidului — Noua Opțiune Istorică (NOI), Statutul și Programul NOI. În cadrul echipei vor activa persoane, care au fost parte din componența inițială a partidului. Partidul va colabora cu partidele din comunitățile europene, în special cu Partidul Socialiștilor Europeni și Internaționala Socialistă^[3].

La rândul său, fosta conducere PNR a exprimat indignarea în legătură cu faptul că Ministerul Justiției a înregistrat noul statut, noua denumire a formațiunii și noul președinte al partidului cu mai multe abateri de la legislație. Constantin Mitache, președinte interimar al PNR, a declarat, că:

«Partidul Național Român a fost întotdeauna un partid de dreapta, anticomunist, care a optat și optează și în continuare pentru unirea Unirea Republicii Moldova cu România. Noua formațiune însă s-a declarat de stînga. Victor Alexeev, fiind și președintele PSD România în Republica Moldova, este un comunist. Noi nu vom permite să fim folosiți. Ori face judecata statul, ori facem judecata noi^[4]».

1. Gheorghe Ghimpu (1992—2000)

2. Ion Buga (președinte interimar, 2000—2009?);

3. Vasile Dobrogeanu (președinte interimar, 2009?—2010);

4. Constantin Mitache (președinte interimar, 2010—2013);

5. Victor Alexeev (2013—prezent);