Prințesa Alice de Battenberg

Date personale
Prințesa Alice de Battenberg
Prințesă a Greciei și Danemarcei

Nume la naștere	Victoria Alice Elizabeth Julia Marie
Născută	25 februarie 1885(1885-02-25) Castelul Windsor, Berkshire, Anglia
Decedată	5 decembrie 1969 (84 de ani) Palatul Buckingham, Londra, Anglia
Înmormântată	Biserica Maria Magdalena, Gethsemane, Ierusalim
Părinți	Prințul Louis de Battenberg Prințesa Victoria de Hesse
Frați și surori	Louise Mountbatten^[1] George Mountbatten, al 2-lea Marchiz de Milford Haven^[1] Louis Mountbatten, Primul Conte Mountbatten de Burma^[1]
Căsătorită cu	Prințul Andrew al Greciei și Danemarcei
Copii	Margarita, Prințesă de Hohenlohe-Langenburg Theodora, Marchiză de Baden Cecilie, Mare Ducesă de Hesse Prințesa Sofia Prințul Filip, Duce de Edinburgh
Cetățenie	Regatul Unit Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei (–12 aprilie 1927)
Religie	anglicanism[] Biserica Ortodoxă Greacă[]
Ocupație	infirmieră[] călugăriţă charity worker[] aristocrat
Limbi vorbite	limba engleză limba germană limba franceză limba greacă
Apartenență nobiliară
Titluri	prințesă () prințesă ()
Familie nobiliară	Casa de Battenberg Casa de Glücksburg
Semnătură

Modifică date / text

Prințesa Alice de Battenberg (Victoria Alice Elizabeth Julia Marie; 25 februarie 1885 – 5 decembrie 1969), a fost mama Prințului Filip, Duce de Edinburgh (soțul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit).

Primii ani

Prințesa Victoria Alice Elizabeth Julia Marie de Battenberg s-a născut la Castelul Windsor în Berkshire în prezența străbunicii sale, regina Victoria.^[2] Era cel mai mare copil al Prințului Louis de Battenberg și a soției lui Prințesa Victoria de Hesse. Mama ei era fiica cea mare a Prințesei Alice, Mare Ducesă de Hesse, care era a doua fiică a Reginei Victoria. Tatăl ei era fiul cel mare al Prințului Alexandru de Hesse.^[3] Cei trei frați ai ei mai mici erau Louise (care a devenit regină a Suediei), George și Louis.

Prințesa Alice și-a petrecut copilăria între Darmstadt, Londra, Jugenheim și Malta.^[4] Mama ei a observat că învăța greu să vorbească. În cele din urmă, Prințesa Alice a fost diagnosticată cu surditate congenitală după ce bunica sa a identificat problema și a dus-o la un specialist ORL-ist. Cu încurajarea mamaei sale, Alice a învățat să citească pe buze și să vorbească în engleză și germană.^[5] Educată în particular, ea a studiat franceza^[6] iar mai târziu, după logodnă, a învățat limba greacă.^[7] A fost domnișoară de onoare la nunta lui George, Duce de York (mai târziu regele George V) și a Mariei de Teck în 1893.

Căsătoria

Prinţesa Andrew a Greciei şi Danemarcei, de Philip de László, 1907.
Colecția privată a Prințului Filip, Duce de Edinburgh.

Prințesa Alice s-a îndrăgostit de Prințul Andrew al Greciei și Danemarcei (cunoscut ca Andrea în familie), al patrulea fiu al regelui George I al Greciei și al reginei Olga la încoronarea regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit în 1902^[8] S-au căsătorit civil la 6 octombrie 1903 la Darmstadt. A doua zi au avut loc două ceremonii religioase, una luterană și una ortodoxă.

Prințul și Prințesa Andrew a Greciei și Danemarcei au avut cinci copii:

Margarita, Prințesă de Hohenlohe-Langenburg (18 aprilie 1905 – 24 aprilie 1981); s-a căsătorit cu Gottfried, Prinț de Hohenlohe-Langenburg; au avut moștenitori;
Theodora, Marchiză de Baden (30 mai 1906 – 16 octombrie 1969); s-a căsătorit cu Prințul Berthold, Margrave de Baden; au avut moștenitori;
Cecilie, Mare Ducesă de Hesse (22 iunie 1911 – 16 noiembrie 1937); s-a căsătorit cu Georg Donatus, Mare Duce de Hesse; au avut moștenitori;
Prințesa Sofia (26 iunie 1914 – 24 noiembrie 2001); s-a căsătorit prima dată cu Prințul Christoph de Hesse; au avut moștenitori; și a doua oară cu Prințul George William de Hanovra
Prințul Filip, Duce de Edinburgh (n. 10 iunie 1921), căsătorit cu Elisabeta a II-a a Regatului Unit; au avut moștenitori;

Ultimii ani

În 1930 a fost diagnosticată cu schizofrenie și internată într-un sanatoriu. După aceea a trăit separat de soțul său. După recuperare și-a dedicat cea mai mare parte a vieții sale muncii de caritate în Grecia. În timpul celui de-al doilea război mondial a rămas în Atena unde a adăpostit refugiați evrei, pentru care este recunoscută ca Drept între popoare de Yad Vashem.^[9] După război, ea a rămas în Grecia și a fondat o asistență medicală de maici după modelul mătușii ei, martira Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna fondat în Rusia în 1909.

Prințesa Alice s-a întors în Marea Britanie în aprilie 1947 la nunta singurului ei fiu, acum Locotenentul Filip Mountbatten cu Prințesa Elisabeta, fiica cea mare și moștenitoarea prezumptivă a regelui George al VI-lea al Regatului Unit nuntă care a avut loc în noiembrie. La ceremonia de la nuntă, Prințesa Alice a fost așezată în partea de nord a Catedralei Westminster în partea opusă locului unde stăteau regele, regina Elisabeta și regina Mary.

În 1960 ea a vizitat India, la invitația fostei ministru al sănătății Rajkumari Amrit Kaur, care a fost impresionată de interesul prințesei pentru gândirea indiană. Vizita a fost scurtată brusc iar cumnata ei, Edwina Mountbatten, care întâmplător trecea prin Delhi în propriul ei tur a trebuit să discute cu gazdele indiene care nu înțelegeau schimbarea de plan a prințesei. Mai târziu prințesa a povestit că a avut o experiență de "ieșire din corp"^[10] Edwina și-a continuat turul și a murit luna următoare.

După căderea regelui Constantin al II-lea al Greciei, precum și impunerea de reguli militare în Grecia în 1967, ea a fost invitată de către fiul ei și de nora sa să locuiască la Palatul Buckingham din Londra, unde a murit doi ani mai târziu.

Arbore genealogic

Note

^ ^a ^b ^c Kindred Britain
^ Vickers, p. 2
^ Lundy, Darryl, thePeerage.com, accesat în 2 mai 2007
^ Vickers, Hugo (2004), „Alice, Princess (1885–1969)”, Oxford Dictionary of National Biography, Oxford University Press, doi:10.1093/ref:odnb/66337, accesat în 12 aprilie 2007
^ Vickers, pp. 24–26
^ Vickers, p. 57
^ Vickers, pp. 57, 71
^ Vickers, p. 52
^ Prințesa Alice de Battenberg - Yad Vashem en
^ Vickers, pp. 364–366