Roland Borșa a fost un voievod al Transilvaniei, care provenea dintr-o veche familie, originară de pe valea Borșei (Județul Cluj), afluentă a Someșului Mic. Ramura bihoreană a familiei s-a format, se pare, în secolul al XII-lea, păstrând însă relațiile cu ramura transilvăneană.
Susținător al politicii de centralizare a regelui Ladislau al IV-lea Cumanul, Roland Borșa a devenit voievod al Transilvaniei în primăvara anului 1282. În iulie-august 1282 a participat la campania regală împotriva neamului Aba. În august 1282 a avut un rol decisiv în obținerea victoriei de la lacul Hod, împotriva cumanilor răsculați. În pofida acestor succese, politica de concesii a regelui Ladislau față de aristocrație l-a obligat pe Roland Borșa să renunțe la funcția voievodală în favoarea lui Apor Pec.
Revenit în fruntea voievodatului în 1284, Roland Borșa a înfruntat invazia tătară din iarna anului 1285, căreia transilvănenii i-au făcut față în mod onorabil. Pentru a putea guverna provincia intracarpatică, Roland Borșa a numit un vicevoievod din ramura transilvăneană a familiei sale, Ladislau Borșa de Sânmărtin.
Campania împotriva tătarilor este amintita și de cronicile moldovenești, care afirmă participarea românilor vechi (ortodocși) alături de românii catolici (Legenda cu Roman și Vlahata).[1]
In 1285, zdrobind tătarii, Roland Borșa și regele Ludovic Cumanul trec Carpații și ocupa un ținut de margine numit Moldova (ținut până la râul Moldova, condus de Dragoș).[2][3][4]
Organizarea voievodatului și ultima domnie
În timpul său s-a afirmat în Transilvania regimul congregațional, sistem de guvernare impus de nobilimea stăpânitoare de pământuri. Cea dintâi congregație a nobililor ardeleni s-a desfășurat în 1288, în „satul cruciaților” (villa cruciferorum) de lângă Turda. Lipsit de posesiuni în Transilvania, Roland Borșa nu a reușit să își impună autoritatea asupra congregației nobiliare și să aibă un rol important în guvernarea provinciei.
Intrat în conflict cu regele Ladislau al IV-lea Cumanul, Roland Borșa a fost demis temporar din funcția de voievod în 1285, dar a revenit la putere în 1288. Drept răzbunare, împreună cu frații săi, el a organizat asasinarea regelui la Cheresig (1290). Ambițiile sale oligarhice l-au adus însă în conflict și cu ultimul rege din stirpea lui Arpád, Andrei al III-lea al Ungariei. Învins de trupele regale în războiul civil din 1294, Roland Borșa a fost demis din funcția de voievod al Transilvaniei, fără ca întinsele proprietăți să-i fie însă confiscate. A încetat din viață în 1301.
Note
- ^ Pavel Parasca, Cine a fost “Laslău craiul unguresc” din traditia medievală despre întemeierea Tării Moldovei? Revista de Istorie si Politica, STUDII ISTORICE, p 18
- ^ Pecican, Ovidiu. Troia, Venetia, Roma. Studii de istoria civilizatiei europene. Cluj-Napoca, 1998
- ^ Pavel Parasca, Cine a fost “Laslău craiul unguresc” din traditia medievală despre întemeierea Tării Moldovei? Revista de Istorie si Politica, STUDII ISTORICE, p 7-21
- ^ Papacostea, Șerban. Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciatați și Imperiul
mongol. București: Edit. Enciclopedică, 1993
Bibliografie
Vezi și
