Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bivolari se ridică la 3.369 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.180 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,06%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,73%), iar pentru 10,03% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Turia a județului Iași și era formată din târgușorul Bivolari și din satele Bivolari, Buruienești, Soloneț, Chilienești, Tabăra Mănăstirii, Cornu Negru și Bădărăi, având în total 2873 de locuitori, dintre care o treime evrei. În comună funcționau cinci biserici și trei școli cu 148 de elevi (dintre care 33 fete).[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codru, și cu o populație de 4189 de locuitori în satele Bădărăi, Bivolari, Buruenești, Cornu Negru, Silinești, Soloneți și Tabăra și în cătunul Eduțu.[9]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat; tot atunci au fost desființate satele Cornu Negru (comasat cu Bivolari) și Silinești (comasat cu Tabăra).[10][11]
Margareta Faifer (născută Irimia) (1914-1999)- medic endocrinolog și epigramistă [12]
Ioan Donisă (n.1929) geograf, a fost profesor la Universitatea din Iași [13]
Ioan (Iancu) Grigoraș - preot ortodox, deportat la Lagărul de la Târgu Jiu după ce a luat apărărea evreilor din Bivolari. supuși la violențe în anul 1941, ulterior a fost persecutat în anii 1950 și de autoritățile comuniste [14]
Alois Decker (1864-1945) farmacist, ulterior primar al orașului Roman, a fost farmacist-subchirurg la Spitalul din Bivolari în 1891-1900
Alexandru Bădărau (1859-1925), politician și jurist, primar al orașului Iași, și scriitorul și poetul israelian Yotam Reuveni (1949-2021) au învățat în școala elementară la Bivolari. Istoricul israelian Leon Volovici (1938-2011) a fost în tinerețe, în anii 1962-1964 profesor de limba și literatura română la Bivolari.
Lecturi suplimentare
Elena Leonte, Ionel Maftei - O istorie a culturii ieșene in date 1400-2000, Princeps, 2007
Moscu Abramovici ș.a.Bivolar ayaratenu (Bivolari, orășelul nostru) - red. Comitetul de initiativă al Originarilor din Bivolari - 1981 - în ebraică
Clerici și mireni mărturisitori ai Arhiepiscopiei Iașilor în închisorile comuniste 1945-1964, Doxologia , Iași 2017
Vasile Huțișoru - "File din istoria comunei Bivolari". În "Viața creștină", an II, nr. 4, august 2010, p. 10-11.