Comuna este situată în partea de sud-est a județului, pe malurile Bohotinului și pe malul drept al Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Chișinău prin punctul de trecere a frontierei de la Albița. Acest drum se intersectează la Bohotin cu șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord-est de Grozești, și spre sud-vest de Moșna.[2]
Răducăneni se învecinează la nord cu comuna Costuleni, la vest cu comuna Ciortești, la sud cu comunele Moșna și Gorban, iar la est cu comuna Grozești.
Demografie
Componența etnică a comunei Răducăneni
Români (87,84%)
Alte etnii (1,03%)
Necunoscută (11,12%)
Componența confesională a comunei Răducăneni
Ortodocși (62,62%)
Romano-catolici (25,42%)
Alte religii (0,55%)
Necunoscută (11,41%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Răducăneni se ridică la 6.573 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.200 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,84%), iar pentru 11,12% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,62%), cu o minoritate de romano-catolici (25,42%), iar pentru 11,41% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Răducăneni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Răducu-Ionuț Balint[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podoleni a județului Fălciu și era formată dintr-un sat și un târgușor, ambele denumite Răducăneni; târgușorul data din 1830, iar satul se înființase la 1806 pe pământurile hatmanului Răducanu Roset, de la care și-a luat numele.[7] Existau în comună o biserică datând din 1826 și o școală.[7] Potrivit lui Radu Rosetti, satul s-a numit inițial Pietros și a luat numele de Răducăneni în 1806 după ce hatmanul Răducanu Roset a adus, cu voia Domniei, un număr de locuitori ceangăi de peste râul Siret. Tot atunci a primit aprobarea domnului pentru a înființa un târgușor.[8]
La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bohotin și Isaia, ambele formate numai din satele respective de reședință, precum și din comuna Bazga, formată din satele Bazga și Roșu. Comuna Bohotin avea 1051 de locuitori, două fabrici de băuturi alcoolice, o școală cu 41 de elevi înființată în 1879 și o biserică construită în 1852.[9] În comuna Isaia trăiau 301 locuitori și se aflau două biserici.[10] Comuna Bazga avea 1064 de locuitori.[11]
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Isaia și Bazga, și alipirea satelor lor la comunele Bohotin, respectiv Răducăneni. Cele două comune făceau parte din plasa Răducăneni, a doua fiind reședința plășii; comuna Bohotin, cu satele Bohotin, Moșna, Gura Bohotin și Isaia, avea o populație de 5200 de locuitori,[12] în vreme ce comuna Răducăneni avea aceeași populație în satele Bazga, Răducăneni-târg și Roșu.[13]
După al Doilea Război Mondial, satul Moșna s-a separat de comuna Bohotin formând o comună de sine stătătoare. Comunele Bohotin și Răducăneni au fost transferate raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ele au trecut la județul Iași; comuna Bohotin a fost desființată, satele ei trecând la comuna Răducăneni; satul Bazga a fost tot atunci desființat și el și comasat cu satul Răducăneni.[14][15]
Monumente istorice
În comuna Răducăneni se află situl arheologic de interes național de la „Hămeiosul”, aflat la 1 km sud-est de satul Răducăneni, sit în care s-au descoperit așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din secolele al XI-lea–al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu).
Economia comunei Răducăneni are un caracter preponderent agricol și zootehnic.
Agricultura
Fondul funciar al comunei este de 8.749 ha.
Trenurile agricole însumează 6.329 ha, adică 72,3% din suprafața totală a comunei.Terenul agricol este împărțit astfel: teren arabil - 58,9%, pășuni și fânețe - 29,6%, vii - 6,5%, livezi - 4,9%.[16]
Zootehnie
Efectivele de animale au scăzut, mai ales la bovine, ovine și păsări, excepție făcând cabalinele, a căror efective sunt în ușoară creștere.
Silvicultură
Perimetru silvic este de 1.103 ha, fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane.
Resurse naturale
Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent.[17]
Fondul forestier al comunei Răducăneni este format din:
masiv forestier - 50 ha la sud de Răducăneni;
2 masive forestiere la est și la vest de satul Roșu - 586 ha;
În Răducăneni își desfășoară activitatea și clubul de fotbal AS Astra Răducăneni.[18]
Viața religioasă
Biserica "Sfinții Apostoli Petru și Paul" din Răducăneni este o biserică romano-catolică construită în perioada 1914-1931 în satul Răducăneni (județul Iași), aflat la o distanță de 36 km de orașul Iași. Ea se află situată pe strada Principală nr. 1353.
^Radu Rosetti, „Cronica Bohotinului. Ședința dela 7 Octomvrie 1905”, în Analele Academieǐ Române: Memoriile Secțiunii Istorice, Seria II, Tomul XXVIII, 1905–1906, Inst. de Arte Grafice «Carol Göbl», 1906, p. 197
