Teodor Vârgolici

Teodor Vârgolici
Date personale
Născut	12 februarie 1930 Valea Cânepii, România[1]
Decedat	20 august 2019 (89 de ani)[1][2] București, România[1]
Cetățenie	România
Ocupație	critic literar[*]​ istoric literar[*]​ redactor-șef
Limbi vorbite	limba română[1]
Activitate
Studii	Universitatea din București
Modifică date / text

Teodor Vîrgolici (n. 12 februarie 1930, Valea Cânepii, Unirea, Brăila, România – d. 20 august 2019, București, România) a fost un critic literar român.

A urmat școala primară în comuna natală (1937-1941), Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1941-1949) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1949-1953). A activat ca preparator (1952-1953) și cercetător (1953-1966, 1968-1969) la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, secretar al comitetului de redacție la revista Studii și cercetări de istorie literară și folclor (1954-1965), director adjunct al Muzeului Literaturii Române (1966-1968), redactor-șef al Editurii Minerva (1969-1992). A obținut titlul științific de doctor în filologie cu teza Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, pe care a susținut-o în 1971 sub îndrumarea prof. Ovidiu Papadima.

Printre personalitățile care au exercitat o influență asupra destinului său de critic literar s-au aflat George Călinescu, Perpessicius și Ovidiu Papadima. Teodor Vârgolici a scris peste 30 de cărți de critică și istorie literară. A alcătuit ediții ale operelor lui Gala Galaction și Dimitrie Bolintineanu.^[3]

• Începuturile romanului românesc, București, 1956; ediția București, 1963;
• Alecu Russo, București, 1964;
• Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A. Bassarabescu, București, 1965;
• Dimitrie Anghel, București, 1966;
• Gala Galaction, București, 1967;
• Mateiu I. Caragiale, București, 1970;
• Retrospective literare, București, 1970;
• Comentarii literare, București, 1971;
• Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, București, 1971;
• Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, București, 1972;
• Aspecte istorico-literare, București, 1973;
• Perpessicius, București, 1974;
• Prietenia literară, București, 1975;
• Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976;
• Interferențe literare româno-franceze, București, 1977;
• Scriitori și opere, București, 1978;
• Epopeea națională în literatura română, București, 1980;
• Clasici și contemporani, București, 1982;
• Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985;
• Scriitorii clasici și armata română, București, 1986;
• Idei și idealuri literare, București, 1987;
• Scriitorii români și unitatea națională, București, 1988;
• Eminescu și marii săi prieteni, București, 1989;
• Mari scriitori români în programa școlară, București, 1998;
• Portrete și analize literare, București, 2001;
• Istoria Societății Scriitorilor Români (1908-1948), București, 2002;
• Caleidoscop literar, I, București, 2003;
• Caleidoscop literar, II, București, 2003;
• I. Oprișan sau pasiunea cărții: Jurnal de lectura, București, 2005;
• Prietenie si destin: Tudor Arghezi - Gala Galaction, București, 2005.

• Prefața ediției pe care a și îngrijit-o de proză scurtă a lui Ioan A. Bassarabescu, Un om în toată firea, nuvele și schițe, Editura Albatros, 1988, p. V-XXIII
• „Opera lui I. A. Bassarabescu”, în Studii și cercetări de istorie literară și folclor, V, 1956, nr. 1-2, ian-iunie.