Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida

Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția	Județul Cluj  România
Cel mai apropiat oraș	Gherla
Coordonate	46°56′30″N 23°55′30″E () / 46.94167°N 23.92500°E[1]
Suprafață	3.798 ha
Bioregiune	Continentală
Înființare	2007
Cod Natura 2000	ROSCI0099
Modifică date / text

Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj^[2].

Aria naturală se întinde în estul județului Cluj^[3], pe teritoriile administrative ale comunelor Bonțida, Căianu, Fizeșu Gherlii, Jucu, Pălatca, Sic și Țaga^[4] și este străbătută de drumul județean (DJ109D) care leagă localitatea Jucu de Sus de Nicula.

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)^[5] și se întinde pe o suprafață de 3.798 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Bazinul Fizeșului și include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor, Stufărișurile de la Sic și Valea Legiilor.

Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică.

Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale^[6] (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens, Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști de altitudine joasă, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin și Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition) ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare^[7].

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[8] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel:

Mamifere cu specii de: mistreț (Sus scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), viezure (Meles meles), pârș de stejar (Eliomys quercinus), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), chițcan de apă (Neomys fodiens), orbete (Nannospalax leucodon),

Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele 147/CE din 30 noiembrie 2009^[9] și 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 - privind conservarea păsărilor sălbatice^[10]: buhai de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic (Tachybaptus rificollis), lișiță (Fulica atra), stârc cenușiu (Ardea cinerea)^[11], nagâț (Vanellus vanellus) sau cufundar polar (Gavia arctica)^[12], ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), rață mare (Anas platyrhynchos), erete de stuf (Circus aeruginosus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de pădure (Anthus trivialis), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus);

Pești: sorete (Lepomis gibbosus), știucă (Esox lucius), roșioară (Scardinius erythrophthalmus), biban (Perca fluviatilis), crap (Cyprinus carpio), plătică (Abramis brama);

Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), năpârcă (Anguis fragilis), gușter (Lacerta viridis), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)^[13], ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)^[14], broasca râioasă brună (Bufo bufo), broască râioasă verde (Bufo viridis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea);

Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): rădașcă (Lucanus cervus), cărăbuș cu corn (Bolbelasmus unicornis), coada rândunicii (Iphiclides podalirius), fluturele ochi de păun (Saturnia pyri), molia împărat (Saturnia pavonia).

Flora sitului are în componență mai multe specii de arbori: gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), stejar pufos (Quercus pubescens), stejar pedunculat (Quercus robur), tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), cireș sălbatic (Cerasus avium), arbusti (alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), soc negru (Sambucus nigra), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), mur (Rubus fruticosus); ierburi și flori; printre care se află câteva elemente (soiuri) protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992 ^[8].

La nivelul ierburilor vegetează o gamă diversă de rarități floristice ; astfel: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), turița mare (Agrimonia eupatoria), ghizdei (Lotus angustissimus), ghizdei de sărătură (Lotus tenuis), flocoșele (Lychnis coronaria), coada șoricelului (Achillea millefolium), salvie de câmp (Salvia pratensis), pochivnic (Asarum europaeum), zăvăcustă (Astragalus exscapus transsilvanicus), albăstriță (Centaurea ruthenica), brândușă (din specia Bulbocodium versicolor), stânjenei pontici (Iris pontica), spânz (Helleborus purpurascens), vulturică (Hieracium alpinum), târtan (Crambe tataria), săbiuță (Gladiolus imbricatus), lalea pestriță (Fritillaria meleagris), didițelul (Pulsatilla alba), jaleș (Salvia nemorosa), otrățelul bălților (Aldrovanda vesiculosa), lintiță de apă (Lemna minor), broscăriță (Triglochin palustris), mălaiul cucului (Luzula luzuloides), rotunjoară (Glechoma hederaceea)^[15].

• Drumul național DN1C pe ruta: Cluj Napoca - Răscruci - Iclod - Livada - Gherla - drumul județean DJ109C în direcția: Fizeșu Gherlii - Sântioana - Țaga.

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel:

• Biserica reformat-calvină (inițial romano-catolică) din Sic, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric.
• Biserica mănăstirii franciscane (Biserica Romano-Catolică) din Sic, construcție 1758-1795, monument istoric.
• Biserica de lemn „Sfânta Paraschiva” din Lacu, construcție 1771, monument istoric.
• Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Sic (construcție 1731), monument istoric.
• Biserica reformată-ralvină din Fizeșu Gherlii cu tavan casetat (pictat în 1752), construcție secolul al XVII-lea, monument istoric.
• Mănăstirea Nicula și Biserica de lemn din Gostila aflată în incinta mănăstirii.
• Biserica și mănăstirea franciscană din Gherla construită în stil baroc în secolul al XVIII-lea, monument istoric.
• Biserica armeano-catolică „Șimaian” din Gherla, construcție 1723-1724, monument istoric.
• Biserica de lemn "Sf. Ioan Gură de Aur" din Sic, construcție 1707, monument istoric.
• Catedrala armeano-catolică „Sfânta Treime” din Gherla, construcție 1804, monument istoric.
• Castelul Béldy din Geaca, construcție 1880, monument istoric.
• Castrul roman de la Gherla.
• Cetatea Gherla, construcție 1540, monument istoric.
• Castelul Wass de la Țaga (sau Castelul în alb și negru), construcție 1789, monument istoric.
• Bazinul Fizeșului (arie de protecție specială avifaunistică).
• Pădurea Ciuașului (rezervație naturală de tip avifaunistic, forestier și floristic), zonă împădurită (în versantul nordic al dealului Ciuașu, în apropiere de Lacul Țaga) ce adăpostește și protejează o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și cuibărit mai multor specii de păsări migratoare.

Reportaje

• Stufărișurile de la Sic, pe cale de a fi salvate. Planul de management al Bazinului Fizeșului a intrat ieri în linie dreaptă Arhivat în 12 aprilie 2021, la Wayback Machine., .ziardecluj.ro (Autor Florentina Tătar, 23 iulie 2014).

• Natura 2000
• Lista siturilor Natura 2000 din România

v • d • m Situri Natura 2000 în România SCI - Directiva Habitate Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla SPA - Directiva Păsări. Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar