Tinovul Apa Lină - Honcsok

Tinovul Apa Lină - Honcsok Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția	Județul Covasna Județul Harghita  România
Cel mai apropiat oraș	Miercurea Ciuc
Coordonate	46°12′18″N 26°13′10″E () / 46.20500°N 26.21944°E[1]
Suprafață	7.906 ha
Bioregiune	Alpină
Înființare	2007
Cod Natura 2000	ROSCI0241
Modifică date / text

Tinovul Apa Lină - Honcsok este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Covasna (31%) și Harghita (69%).^[2]

Aria naturală se întinde în extremitatea nord-estică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunelor Estelnic, Mereni și Poian; și în cea sud-estică a județului Harghita, pe teritoriul comunei Plăieșii de Jos, în imediata apropiere de drumul național DN11B care face legătura între municipiul Târgu Secuiesc și satul Cozmeni.^[3].

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Tinovul Apa lină - Honcsok” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)^[4]. Acesta are o suprafață de 7.906 ha. și include rezervația naturală Tinovul „Kicsi Romlásmezö” (Rupturile Mici) de la Plăieșii de Jos.

Tinovul Apa Lină - Honcsok se află în administrarea Fundației Salutaris^[5] și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști și fânețe montane, turbării și mlaștini) încadrată în bioregiunea alpină din versantul sudic al Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvaneni, aparținând de lanțul carpatic al Orientalilor). Situl cuprinde bazinul hidrografic al pârâului Apa Lină.^[6]

În arealul sitului au fost identificate 9 tipuri de habitate naturale (prioritare) de interes comunitar (Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană; Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior; Tufărișuri alpine și boreale; Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație forestieră), ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare.^[7]

La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică^[8] și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte (Zootoca vivipara)^[9], salamandra de foc (Salamandra salamandra)^[10], broasca roșie de munte (Rana temporaria)^[11] și scripcar (Saperda carcharias)^[12].

Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin de pădure (Pinus sylvestris), mesteacăn pufos (Betula pubescens), molid (Picea abies), răchită (Salix pentandra), anin alb (Alnus incana), mesteacăn pufos (Betula pubescens), mesteacăn pitic (Betula humilis), afin (Vaccinium myrtillus), răchițeauă (Vaccinium oxycoccos), coacăză (Bruckenthalia spiculifolia), trestioară (Calamagrostis canescens), Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), diadema munților (Trientalis europaea), bulbuc de munte (Trollius europaeus), garofiță (Dianthus superbus), taulă (Spiraea salicifolia), roua cerului (Drosera rotundifolia), crețușcă (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium hirsutum), bumbăcăriță (Eriophorum vaginatum), răcitoaică (Epilobium roseum), cornișor (Lycopodium annotinum), pedicuță (Lycopodium clavatum), mentă (Mentha longifolia), trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata), șapte-degete (Potentilla palustris), taulă (Spiraea salicifolia), odolean (Valeriana dioica ssp. simplicifolia), iarbă neagră (Calluna vulgaris) și rogoz (Carex diandra, Carex flava, Carex riparia)^[8].

• Drumul național DN11B, pe ruta: Târgu Secuiesc - Sânzieni, Covasna - Iacobeni, Harghita.

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, conace, muzee, monumente, arii protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

• Biserica romano-catolică din Sânzieni, Covasna. Construită în anul 1401 și fortificată în sec. XV-XVI, clădirea se află pe noua listă a monumentelor istorice din România.
• Biserica romano-catolică din Estelnic, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
• Biserica romano-catolică din Plăieșii de Jos, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
• Capela "Sf.Ștefan" (cu turn-clopotniță) din Sânzieni, construcție secolul al XII-lea, monument istoric.
• Conacul Pótsa din Petriceni, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
• Conacul Tamás Elek din Sânzieni (construit între anii 1810-1820).
• Muzeul de artă tradițională țărănească din satul Cașinu Mic, Covasna.
• Situl arheologic de la Valea Seacă.
• Ariile protejate: Rezervația geologică de la Sâncrăieni și Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni.

• Proiectul Managementul adecvat al ariilor naturale protejate: Munții Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyos și Mestecănișul de la Reci”, finanțat prin Programul Operațional Sectorial „Mediu” 2007-2013, (mesageruldecovasna.ro).

• Lista siturilor Natura 2000 din România

v • d • m Situri Natura 2000 în România SCI - Directiva Habitate Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla SPA - Directiva Păsări. Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar